Sanctuarul Zeului Mithras, descoperit în peștera La Adam din zona Gura Dobrogei, este unul dintre cele mai atractive piese expuse la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Acest obiect de cult este poate fi admirat în Sala Tezaur a muzeului și a fost descoperit prin anii 50 ai secolului trecut, într-o peșteră aflată nu departe de Cheile Dobrogei. Sanctuarul Zeului Mithras este unul dintre artefactele turismului cultural din destinaţia Mamaia Constanţa.
Peştera La Adam, rezervație paleontologică unică în România
Peștera La Adam este situată la aproximativ 50 de kilometri de Constanța, în rezervația naturală Gura Dobrogei. Peștera este ea însăși rezervație (de tip paleontologic), ce se distinge prin descoperirile geologice și geomorfologice excepționale, ce o plasează în topul celor mai importante situri de acest gen din Europa.
În domeniul paleontologiei, cercetările au identificat 60 de specii de mamifere cuaternare și 80 de specii de fosile jurasice. Printre oasele de animale descoperite, unele sunt de-a dreptul spectaculoase: Renul, castorul, mamutul, bizonul de stepă, antilopa, hiena de peşteră, pantera, leul de peşteră, ursul de peşteră, ursul brun, cerbul gigantic, cerbul roşu, bizonul, rinocerul lânos, calul sălbatic cu fruntea lată, calul sălbatic de talie mică.
În peșteră a fost descoperit și molarul unui Homo Sapiens Fossilis, care a trăit acum peste 100.000 de ani și este considerat unic în România.
Sanctuarul Zeului Mithras
Pe lângă descoperirile paleontologice, peștera oferă și o perspectivă asupra unui aspect mistic și religios. Arheologii au scos la iveală cinci piese de piatră cioplită ce fac parte din altarul dedicat zeului luminii Mithra. Aceste piese sunt expuse, așa cum spuneam, în sala tezaurului MINAC.
Mithra, zeu arhaic din mitologia iraniană, a fost inițial zeu al luminii, având o origine comună cu Mitra din panteonul vedic. Sub domnia lui Artaxerxes al II-lea (405-362 i.Hr.), cultul lui Mithra a devenit mai complex, incorporând simbolul fidelității și legătura dintre cer și pământ. Conform tradiției, Mithra s-a născut într-o peșteră, în data de 25 decembrie.
În Iranul arhaic, Mithra a fost o divinitate de prim rang, protejând încrederea reciprocă și pedepsind trădarea și jurămintele false. Sub Pompeius (secolul I i.Hr.), cultul lui Mithra a fost introdus în Europa de către legiunile romane și s-a răspândit pe întreg teritoriul Imperiului Roman, luând forma misterelor mithraice, care implicau inițieri secrete și un misticism atrăgător.
Numit de romani Mithras, zeul a fost adorat în întregul Imperiu Roman târziu, ajungând la apogeul său sub împăratul Aurelian. În 274, Aurelian i-a dedicat un templu și l-a desemnat drept „Sol Invictus” (Soarele neînvins).
Ritualurile închinate zeului aveau loc în sanctuare subterane naturale (peșteri, grote) sau antropice. Accesul în aceste sanctuare se făcea prin tuneluri subterane, unde erau admiși doar bărbații. Inițiații trebuiau să parcurgă șapte grade de inițiere pentru a deveni maeștri.
În impreriul roman, mulți militari au aderat la această religie inițiatică. Probabil că acest cult a fost adus în Dobrogea tocmai de soldații romani care proveneau din zonele asiatice ale imperiului.
Descoperirile din Peștera Adam au mai scos la iveală inscripții pe bucățile de piatră care aparțineau unui sculptor din Nicomedia, probabil venit în Dobrogea în perioada de înflorire a orașelor. Aceste descoperiri completează imaginea bogată a istoriei și culturii acestui sit și aduc o perspectivă fascinantă asupra evoluției omului și societății.
Incsripția descoperită în peștera La Adam cuprinde și o listă de „sponsori” care participaseră financiar la amenajarea unul alt sanctuar al zeului Mithras din zonă, nedescoperit încă.
Amfiteatrul de la Pietrele Scrise
La aproximativ 5 kilometri spre nord există o misterioasă inscripție săpătă în piatră, ce pare să facă referire la aceste sanctuare ale zeului Mithras. Inscripția în limba greacă are peste 1700 de ani vechime și a fost descoperită de Vasile Pârvan, considerat părintele arheologiei românești.
Pârvan consideră inscripția o piatră de hotar ce delimitează Teritoriul Casienilor (care locuiau în satul omonim din apropiere) de Locuitorii Peșterilor.
Încă nu este foarte clar cine erau acești locuitori ai peșterilor. Unii susțin că e vorba de adoratori ai zeului Mithras, care oficiau ritualuri în peșterile din zonă, iar alții că ar fi vorba de sihaștri creștini.
Din punct de vedere al simbolisticii și chiar a dogmelor, există numeroase similitudini între mithraism și creștinism. Mithras este un zeu al Luminii care învinge Întunericul, iar zeul este reprezentat călare, luptând cu un balaur, pe care îl învinge, străpungându-l cu o suliță.
Din trupul balaurului curge sângele, al cărui rol este de a trezi la viață întreaga lume. În peisaj apare și șarpele, care încearcă să soarbă stropii de sânge, opunându-i-se în acest fel lui Mithras. Este vorba deci de o luptă a binelui împotriva răului și de renașterea lumii prin jertfă. Până la triumful creștinismului, acest zeu era sărbătorit pe 25 decembrie.
Citește și: Obiective turistice uimitoare pe care le poți vizita în zona Cheile Dobrogei