VIDEO: Poveștile orașului celor 1001 de nopți

Dobrogea Explore
Dobrogea Explore
14 Min Read

Am mers în Babadag și am adunat cele mai frumoase povești, am filmat cele mai grozave locuri, am strâns laolaltă cele mai utile informații pentru voi, călătorii ce ne veți călca pe urme. Aflați tot ce trebuie să știți înainte de a vizita Babadagul, ORAȘUL celor 1001 de NOPȚI!

Sultani și cadâne, seraiuri și băi publice decorate cu mozaic colorat, geamii cu semilune cocoțate pe minarete, femei în șalvari și cu fața acoperită, ce cutreieră bazare cu mirodenii parfumate.

Dar și povești uimitoare despre un erou legendar care a salvat orașul de la distrugere, folosind lâna de la sute de oi, un mormânt misterios din vârful Muntelui Tatălui, înconjurat de copaci plini de cârpe colorate și un sfânt musulman întemeietor, apreciat deopotrivă de musulmani și creștini, ce își doarme somnul veșnic într-un sarcofag de marmură.

Există un loc în Dobrogea în care toate aceste lucruri au existat cu adevărat și se întâmplă din nou în fiecare zi, cu fiecare om care îi vizitează monumentele și îi ascultă poveștile.

Acest loc fermecător se numește Babadag și a fost, pentru un timp, capitala Dobrogei, în timpul stăpânirii otomane.

La mormântul lui Koyun Baba, Tatăl Oilor

Babadag (primul toponim turcesc de la noi) înseamnă în limba turcă Muntele Tatălui, nume ce vine de la un personaj legendar, Koyum Baba (în traducere, Tatăl Oilor). Tradiția spune că acest Koyum Baba era un păstor foarte iubit și respectat în comunitate, care a salvat orașul de la distrugere. Se spune că în urmă cu sute de ani, din vârful unui deal de lângă de Babadag a început să curgă un gheizer (izvor cu apă fierbinte), care amenința să distrugă orașul. Locuitorii i-au cerut ajutorul lui Koyun Baba, iar acesta a venit cu ideea de a arunca în puțul gheizerului lâna de la toate oile sale. Lâna s-a îmbibat cu apă și a creat un fel de dop, împiedicând revărsarea șuvoiului fierbinte.

O altă variantă a poveștii spune că eroul a visat că un gheizer amenință orașul, a găsit izvorul cu apă fierbinte pe vârful dealului, înainte ca acesta să înceapă să curgă, și l-a blocat cu lâna oilor.

Se spune că în amintirea acestui cataclism evitat, salvatorul orașului, Koyun Baba, a fost îngropat pe vârful acestui deal cu formă ascuțită și complet acoperit de păduri.

Într-adevăr, în poienița din vârful dealului se află un monument asemănător unui mormânt, refăcut de mai multe ori. Tradiția spune că pentru a-ți fi iertate păcatele trebuie să urci acest deal în genunchi și coate, de trei ori!

Mormântul lui Koyun Baba a fost profanat și reconstruit de mai multe ori. Persoane necunoscute au scos pietrele vechi de la locul lor și au spart lespezile mai noi. Nu se știe sigur cine sunt autorii și care sunt motivele, dar controversa în jurul tradiției de a lega cârpe colorate în copacii din jur (cum se poate vedea în filmul de mai sus) ar putea să fie o explicație. Sunt și persoane care spun că cei care au distrus mormântul erau în căutare de comori sau că avem de-a face cu niște „tineri teribiliști”.

Merită să vizitați acest loc încărcat de magie și legende, chiar dacă asta înseamnă să urcați la picior Muntele Tatălui, până în vârful său.

Accesul spre obiectiv se face de la marginea orașului, în locul numit la Cabană (orice localnic vă poate ghida). Pentru că panta e destul de abruptă, recomandăm bocanci sau încălțări sport. Tot acolo găsiți și o parcare, unde vă puteți lăsa mașina în siguranță.

Sari Saltuk, sfântul musulman respectat și de creștini

Tot de Koyun Baba se mai leagă o legendă, la fel de interesantă. Se spune că eroul a descoperit mormântul pierdut al sfântului Sari Saltuk Baba, considerat Întemeietorul Babadagului.

Sari Saltuk a fost un călugăr derviș, teolog mistic și cărturar musulman, trimis în Dobrogea pentru a răspândi credința musulmană. Sari Saltuk este prezentat de sursele istorice ca un om luminat, respectat nu doar de musulmani, ci și de unii creștini. În Saltuk-Nâme este menționat până și faptul că acesta cunoștea religia și limba creștinilor la fel de bine ca un preot. Era un om echilibrat, care a manifestat toleranță religioasă.

Sari Saltuk a contribuit la răspândirea culturii turce și Alevi, care susține starea de fericire și liniște a tuturor oamenilor, care trăiesc într-o atmosferă de pace și prietenie.

Primul oraș musulman din România

Pe la 1246, Izzedin Keykavus II, fiul al regelui selgiucid Giyaseddin Keyhüsrev II, în contextul luptei pentru tron, i-a cerut împăratului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul un teritoriu. Împăratul Bizanțului i-a dat Dobrogea, despre care se spune că era o zonă slab locuită. În consecință, în perioada 1263-1264, Dobrogea este populată cu turcmeni din zona Iznik și Izmit. În fruntea acestor turcmeni se afla Sari Saltuk.

Nu se știe sigur dacă la Babadag exista o așezare sau Sari Saltuk și cei (probabil) 10.000 de turci care îl însoțeau au înființat una. Cert este că aceștia s-au stabilit aici, dezvoltând așezarea.

Sari Saltuk și sarcofagul său de marmură

Sari Saltuk a murit în 1293, la 99 de ani și a fost îngropat în Babadag, într-un sarcofag de marmură. Nu se știe din ce cauze, acest mormânt a fost dat uitării și locul a fost acoperit cu gunoaie. Așa cum spuneam mai sus, legenda susține că cel care a redescoperit mormântul Sfântului a fost Koyun Baba.

O altă tradiție spune însă că Sari Saltuk i-ar fi apărut în vis sultanului Baiazid al II-lea Veli (Sfântul) și i-ar fi cerut să îl elibereze de sub greutatea gunoaielor care îi acoperea mormântul. Cert este că Sultanul Baiazid a poruncit să fie curățată zona mormântului și în jurul sarcofagului să fie construit un frumos mausoleu.

Despre cum arăta și care era atmosfera la mormântul lui Sari Saltuk în Epoca Medievală, aflăm de la arhiepiscopul bulgar Petru Bogdan Bacsici, care a vizitat Babadagul pe 17 septembrie 1641:

Turcii țin la mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii”.

Mormântul lui Sari Saltuk a devenit în perioada medievală un loc de pelerinaj foarte apreciat și a fost vizitat de toți sultanii care au trecut prin Dobrogea. O sursă din 1538 vorbește despre expediția militară a sultanului Soliman Magnificul în Moldova, împotriva domnitorului Petru Rareș. Documentul consemnează că sultanul și armata sa se opresc în Babadag pe 17 august 1538. Aici, sultanul vizitează mormântul lui Saltuk Baba, și merge la pescuit în apropiere de Babadag.

Aventura lui Sari Saltuk și a însoțitorilor lui în Dobrogea a prefațat și facilitat cucerirea ulterioară a Dobrogei de către otomani.

Mausoleul lui Sari Saltuk se află în oraș, este în stare foarte bună, iar accesul este foarte facil, cu mașina. Cei care doresc să îl viziteze, trebuie să ia legătura cu Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Babadag, pentru a putea programa o vizită.

Dincolo de Porțile Orientului. Orașul celor o mie de nopți

În centrul Babadagului, Geamia Ali Pașa își ridică minaretul spre cerul dobrogean, sfidând parcă cei peste 400 de ani ce au trecut de la ridicarea sa, în 1610. În curtea geamiei se află mormântul ctitorului ei, Gazi Ali Pașa. În prezent, geamia este lăcaș de cult pentru comunitatea musulmană din oraș și cel mai vizitat obiectiv turistic.

Geamia se află în centrul orașului, iar pentru a o vizita e nevoie să luați legătura cu Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Babadag.

În timpul stăpânirii otomane, Babadagul a fost unul dintre cele mai importante orașe din Dobrogea, chiar și capitală a provinciei pentru scurt timp. Aflăm asta și din însemnările celor care au trecut pe aici și care ne ajută să creionăm o imagine a vechiului oraș.

Conform lucrării „Monografia orașului Babadag”, de Cintian Bărbuleanu, Arhiepiscopul catolic bulgar de Sofia, Petru Bogdan Baksic, vorbește despre „20 de moschei, dintre care una fusese catedrală (creștină) păstrându-și și astăzi forma de biserică”.

Încă din secolul 14, orașul a deținut și importante funcții economice, ca centru de depozitare a sării marine din apa lagunelor Babadag și Razelm (pe atunci golfuri ale Mării Negre) cât și în cadrul bazarului la care veneau negustori tocmai de la Chios și din Ragusa.

Celebrul Călător Evlia Celebi a vizitat de mai multe ori Babadagul între 1641 și 1667. Iată cum descrie acesta orașul: „În Babadag sunt 3000 de clădiri cu un etaj, seraiuri (palate) înalte de două etaje și alte case, fiind un oraș înfloritor.”.

Celebi vorbește și despre geamii şi aminteşte:

Ulu-geamia, lipită de techeaua (mănăstire de derviși) lui Sari Saltuk, a fost construită de Baiazid al II-lea care a cucerit aceste ținuturi.

– Geamia Ali Pașa, situată în interiorul târgului, singura care mai există și astăzi. Numele îi vine de la ctitorul ei, Gazi-Ali, adică Viteazul pașă Ali.

Geamia Ali Gazi Pașa

Geamia Defterdar-Derviș-Pașa, situată „în mahala”.

În afară de acestea, celebrul călător amintește 11 schituri, „multe mescide” (case de rugăciuni), dar și 3 seminarii, 20 de școli primare, 8 hanuri și 3 băi publice, 390 de prăvălii! și 8 cafenele.

Palatinul de Kulmie, ambasadorul regelui Poloniei, a trecut și el prin Babadag, pe 11 iulie 1677, și a ținut să lase scris că avea 4 moschei și „o mulțime de case, orașul fiind destul de mare, așezat între munți, dar fără ziduri și nici întărituri împrejur”. Autorul acestor însemnări mai spune că străzile erau pavate dar strâmbe, iar în oraș se găseau mulți sclavi, chiar el cumpărând unul.

Expoziția de Artă Orientală, o incursiune în Babadagul de altădată

Călătorul contemporan poate să intre în atmosfera fostului oraș oriental printr-o vizită la Expoziția de Artă Orientală-Casa Panaghia. Muzeul se află în centrul orașului, foarte aproape de geamie, și a fost renovat recent. Muzeul poate fi vizitat de miercuri până vineri, între orele 9 și 17 (luni și marți e închis). Prețul biletului este de 10 lei/adult și 5 lei/pensionar, preșcolar, elev, student.

Unde te poți caza în Babadag

Turiștii care vizitează Babadagul și împrejurimile se pot caza la două hoteluri și o pensiune: Hotel La Parmac (situat chiar lângă geamie), Hotel Ane (tot în centru, în apropiere de biserica ortodoxă Sfântul Dumitru) și Doi Iepurași (într-un loc liniștit, la 1 km de oraș, chiar în pădure).

Ce mai poți să faci în zonă

Babadag se află la doar 50 de kilometri de Tulcea și, implicit, de Delta Dunării și la 10 kilometri de Cetatea Enisala, fortificație medievală genoveză. Tot în apropiere se află tradiționalele sate albastre ale rușilor lipoveni de la malul lagunei Razelm-Sinoe, Jurilovca și Sarichioi. Atât din Jurilovca cât și din Sarichioi se poate pleca în excursii organizate, pe apă, în Delta Dunării. Din Jurilovca se poate traversa cu șalupa spre satul de vacanță Gura Portiței. Tot la Jurilovca poate fi vizitată cetatea antică Argamum de la Capul Doloșman (singura faleză stâncoasă de pe litoral).

Text, video, editare: Mihai Răzvan ROTARU, Viviana ROTARU

Distribuie acest articol
1 Comentariu