Poveștile zidurilor primului oraș din România îi fascinează pe toți cei care ajung în aceste locuri.
Cel mai vechi oraș din România a fost întemeiat de greci în urmă cu 2700 de ani, într-un peisaj de vis. Ruinele lui se află pe Capul Doloșman, singura faleză stâncoasă de pe litoral, de unde domină Lacul Razelm și Delta Dunării.
Dacă ți-am stârnit curiozitatea și vrei să vizitezi și tu bătrânele ziduri ale cetății Argamum (Orgame), trebuie să ajungi în Jurilovca, minunatul sat turistic tradițional al rușilor lipoveni. Din sat până la cetate sunt doar câțiva kilometri.
Un drum pe care îl poți parcurge cu maşina sau, mai bine, cu bicicleta ori pe jos, pentru a te bucura de peisaj și atmosferă. Cel mai mare lac din România, labirintul de canale, întinderile nesfârșite de stuf, păsările, sunt tot atâtea motive pentru o astfel de plimbare.
În cetate, poți vizita câteva monumente reprezentative și, inevitabil, te vei opri pentru fotografii, la absida bazilicii mari, căci locul oferă o priveliște de poveste spre lac.
Excursia se poate încheia cu o plimbare pe malul lacului și chiar pe sub promontoriul de stâncă, dacă nivelul apei permite acest lucru.
Noi am avut șansa ca în excursia la cetate să îl avem drept ghid pe Dorel Paraschiv, arheologul ce conduce cercetările din acest sit. Paraschiv ne-a povestit câte ceva despre istoria cetății și ne-a arătat principalele descoperiri.
Poveștile zidurilor primului oraș din România, Argamum – Orgame
„Orgame este cel mai vechi oraș de pe teritoriul Dobrogei și, bineînțeles, al României. A fost fondat cândva pe la mijlocul secolului al șaptelea înainte de Hristos și ar fi mai vechi cu circa o generație decât Histria.
Orgame este și primul oraș menționat într-un izvor antic, care îl menționează ca oraș pe Dunăre. După cum știm, Dunărea avea mai multe brațe; chiar și acum avem două canale care se varsă în Lacul Razelm: Dunavăț și Lipovenilor.
Iar lacul era în antichitate un golf al Mării Negre, Golful Halmyris. Pentru perioada greacă, mai bine documentată este necropola tumulară, pentru că în ultimele decenii au fost cercetate câteva zeci de morminte de incinerație, cu ring de piatră, pe o suprafață de câțiva kilometri pătrați.
Cel mai vechi mormânt din bazinul Mării Negre
La nord de Poarta Mare, chiar pe dealul din față, se află cel mai vechi mormânt din bazinul Mării Negre, mormântul unui individ din prima generație de coloniști. Poate chiar mormântul conducătorului expediției care a fondat orașul.
În secolul I î.Hr., împreună cu celelalte orașe de pe litoralul vestic al Mării Negre, Orgame intră sub stăpânire romană.
Un izvor epigrafic menționează acest oraș ca <Argamum>. Este vorba de o inscripție descoperită la Histria, chiar la începutul săpăturilor inițiate de Vasile Pârvan, în 1914. Inscripția stabilește limitele teritoriului histrian, pentru că în antichitate fiecare oraș mai important depindea de o zonă rurală. În această inscripție se spune că Histria se învecinează la nord cu domeniul Argamems. Pe baza acestei inscripții, Vasile Pârvan localizează în acest punct, la Capul Doloșman, cetatea Argamum.
Un alt izvor care menționează această fortificație este Procopius din Cezareea, în lucrarea sa „De Aedificis” (Despre Zidiri). Sursa spune că orașul a fost reconstruit din temelii. Însă de această dată îl găsim menționat ca <Ergamia>.
Din perioada romano – bizantină avem și cele mai multe descoperiri, pentru că atunci când s-a reconstruit cetatea și s-au trasat axele pentru noile cartiere de locuințe, cea mai mare parte a suprafeței, ruinele anterioare au fost preluate. În unele cazuri, s-a săpat chiar până la stâncă pentru fundațiile edificiilor din ultima perioadă.
Trei porți și patru bazilici
Dintre aceste edificii, pe lângă câteva tronsoane ale zidului de incintă, avem cercetate trei porți. De asemenea, la Argamum, pe o suprafață de doar două hectare, avem trei bazilici paleocreștine. A patra fiind pe dealul din față. Bazilici datate în secolele V – VI după Hristos.
Cea mai mare bazilică a fost construită în secolul V d.Hr., cu pronaos și trei nave. Nava centrală pavată cu dale de calcar, cele laterale cu podea din lut.
Initial, absida bazilicii era la 3 metri mai la vest. În secolul al șaselea, o alunecare de teren a făcut ca o mare parte din faleză să se prăbușească. Zidul de incintă din zona estică este refăcut. Cu această ocazie, absida este mutată, deoarece altfel zidul ar fi trebuit să <pășească> peste ea.
Insula Bisericuța și fortăreața bizantină de pe ea
În colțul nord-vestic, avem un bazin, un baptisterium. Bazilica a funcționat până la sfârșitul cetății, adică în secolul al VI – lea – începutul secolului al VII – lea. Pe lac, se vede insula Bisericuța, formată dintr-un platou de calcar, situată la doi kilometri și jumătate de Capul Doloșman, cu o mică fortificație romano-bizantină. Din păcate, aceasta a fost cercetată sumar.
În ultimele două campanii, am atacat un turn de colț și am descoperit o situație spectaculoasă.
Acesta nu a fost construit odată cu cetatea, ci a fost lipit de zidul de incintă, ulterior. În prima fază, a fost amplasată o mică poartă cu deschiderea de circa 1,5 metri. Ulterior, în secolul VI, s-a construit acest turn asimetric față de poartă, devenind intrare în turn.
Grecii au construit aceste cetăți pentru comerț, dar și din cauza expansiune demografică, ce i-a obligat să caute zone unde să se stabilească.
Invaziile slavilor și avarilor, la sfârșitul secolului al VI – lea, au dus la părăsirea Dobrogei, iar locuitorii s-au întors în secolul al X- lea, în timpul împăratului Ioan Tzimiskes”, ne-a relatat Dorel Paraschiv.
Foto deschidere: Facebook – Cuplu Călător
Mihai Răzvan ROTARU, Viviana ROTARU