Constănțenii știu cu siguranță că Jean Constantin a fost o prezență vie în oraș. Marele actor putea fi întâlnit în Portul Tomis spunând glume cu pescarii, plimbându-se pe străduțele ce dau în Piața Ovidiu sau la vreo crâșmă din Peninsulă, sorbind dintr-un pahar de vin alb, între două poante. Celebritatea îl făcea să fie mereu însoțit de prieteni dar și de necunoscuți, căci lega prietenii imediat, fără a fi atins de emfaza vreunui vedetism.
Astfel că ideea de a iniția un tur ghidat prin locurile reprezentative ale Constanței de odinioară, care sunt legate de figura emblematică a lui Jean Constantin, a fost una foarte inspirată.
La inițiativa Centrului Cultural Teodor T. Burada, instituție din cadrul Consiliului Județean Constanța, a fost organizat un tur ghidat, pe 21 august, condus de prof. dr. Răzvan Raul Ivan, care este și ghid turistic. Turul, care durează o oră și jumătate, „vă introduce într-o călătorie unică în lumea și moștenirea inconfundabilului actor Jean Constantin, vă deschide o perspectivă inedită asupra orașului, prin ochii artistului iubit, și vă dezvăluie locurile care au însemnat atât de mult pentru el”, după cum spune Ivan.
V-am pregătit mai jos o descriere a acestor obiective, pentru ca oricine, constănțean sau turist, să poată să parcurgă acest traseu cultural, familiarizându-se cu repere istorice și de semnificație ale acestor obiective.
Turul începe de la Centrul Cultural Multifuncțional pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța, situat pe bulevardul Ferdinand, cunoscut și sub numele de bulevardul Republicii în era comunistă. Acest centru își are sediul în clădirea fostului cinematograf Republica, fondat în 1962. În urma unor ample eforturi de modernizare, a fost inaugurat la data de 20 aprilie 2020 și a fost închinat memoriei marelui actor.
Următoarea oprire este Teatrul Fantasio, o bijuterie culturală ce are la bază povestea impresionantă a lui Demostene Tranulis. Localul de teatru a fost construit în 1927 și a găzduit numeroase momente memorabile pentru comunitatea constănțeană. Fondatorul, Demostene Tranulis, provenea dintr-o familie cu origini în insulele grecești și a avut un rol important în dezvoltarea artei teatrale în oraș.
Parcul Arheologic vă aduce în prezența unui spațiu cu o istorie bogată, rememorând trecutul antic al Constanței. Aici, veți putea descoperi alei umbroase, o fântână arteziană și un pavilion pentru spectacole, un amestec de relaxare și atmosferă culturală.
Muzeul de Artă Populară, amplasat în fosta primărie a orașului, este o destinație plină de culoare, o clădire cu o arhitectură impunătoare ce datează din 1888 și îmbină stilurile maur și românesc, cu influențe din arhitectura bisericească a secolului al XVI-lea. Aici veți găsi o colecție impresionantă de costume tradiționale, oferind o privire fascinantă în patrimoniul cultural al românilor.
Biserica Greacă și Biserica Armenească vă aduc în contact cu influențele culturale diverse ale orașului. Aceste monumente istorice oferă dovezi tangibile ale diversității etnice și religioase care au influențat Constanța de-a lungul timpului.
Strada Vântului, numită după vânturile puternice care adesea bântuie în zonă, este o străduță înclinată, cu povești și semnificații fascinante. Este cea ma îngustă stradă a orașului.
Piața Ovidiu este un important centru istoric al Constanței, un loc cu rădăcini adânci în trecutul orașului. A fost odată locul Agorei Tomitane și apoi al Forumului Roman, servind drept centru al vieții publice și al dezbaterilor în perioadele istorice respective. Statuia lui Ovidius, ridicată în mijlocul pieței, este o operă sculpturală impresionantă și o amintire vie a legăturii poetului cu orașul.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, fosta primărie a orașului Constanța, vă deschide ușile într-un univers fascinant de artefacte și povești istorice. Clădirea care găzduiește muzeul a fost construită într-un stil care îmbină tradițiile arhitecturale românești cu influențe moderne, iar ea însăși este o parte importantă din istoria orașului.
Hotelul Palace, o bijuterie arhitecturală construită în 1912, a fost un simbol al luxului și ospitalității în Constanța. Localizat în zona peninsulară, acest hotel era o destinație preferată pentru turiștii bogați ai Europei, oferind facilități și dotări impresionante pentru acea vreme.
În Portul Tomis, locul preferat al lui Jean Constantin, puteți resimți esența mării și conectarea specială pe care marele actor a avut-o cu acest loc. Portul este o destinație vibrantă, găzduind acum ambarcațiuni de toate tipurile și restaurante rafinate, fiind un loc în care se amestecă tradiția și modernitatea.
Descrierea obiectivelor
Centrul Cultural Multifuncțional pentru Tineret „ Jean Constantin” Constanța
Situat pe actualul bulevard Ferdinand, numit și bulevardul Republicii în perioada regimului comunist, sediul Centrului Cultural Multifuncțional pentru Tineret „ Jean Constantin” Constanța se află în vechiul sediu al cinematografului Republica înființat în 1962. După 1990 s-au depus eforturi considerabile pentru modernizarea acestui cinematograf și la 20 aprilie 2020 a fost inaugurat acest centru.
Teatrul Fantasio
Demostene Tranulis a fost o mare personalitate a oraşului, apreciat ca un mecena, pentru că din averea lui s-a construit un local de teatru pentru Liga Culturală, botezat la început cu numele fondatorului, apoi, în anii războiului, redenumit Fantasio. Familia Tranulis provenea din insulele greceşti, bunicii lui Demostene ajunseseră în Dobrogea în anul 1837.
Construcția Teatrului Tranulis a început în aprilie 1927 şi a fost terminată în septembrie, acelaşi an. Ideea creării unui teatru românesc la Constanţa, ca instituţie profesională de spectacol, aparţine Ligii Culturale. Încă din 1915, Primăria donase acestei asociaţii naţionale terenul viran de pe bulevardul Ferdinand, colţ cu strada Mihai Viteazu, pentru construirea unui local propriu. La inaugurarea teatrului, în septembrie 1927, participă Nicolae Iorga, în calitate de preşedinte naţional al Ligii, şi un public extrem de numeros.
Teatrul va purta numele „Tranulis”, va fi închiriat pentru spectacole, filme şi întruniri publice. Demostene Tranulis a ajutat şi la construirea Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.
Parcul Arheologic
Ocupă o suprafață de 2.000 m2, având formă de trapez, cele două baze ale lui, aproape paralele, sunt străzile Ferdinand și Traian. În trecut, în orașul Constanța aproape că nu existau parcuri. Pe locurile unde ar fi trebuit să existe, se întindeau maidane sau oboare de mărfuri, de vite sau cereale, numite mai târziu „piețe”. Numai pe faleză, deasupra câtorva plaje, se aflau unele grădini destinate petrecerilor. Parcul a fost amenajat în anul 1932 de către muncitorii ceferiști. De aceea s-a numit la început „Parcul C.F.R.”. Primăria l-a lăsat însă în paragină, așa că până în 1946 ajunsese un adevărat maidan pe care aruncau și se jucau câinii vagabonzi. În 1946, muncitorii din portul Constanța, au reamenajat parcul.
În mijlocul parcului se întind alei umbroase, bănci confortabile, o fântână arteziană și un pavilion special destinat muzicii și spectacolelor. În timpul verii, acest parc este alegerea preferată a vizitatorilor pentru umbra densă oferită de arbori, precum și pentru frumusețea și aroma florilor care se împrăștie chiar și pe străzile învecinate. În anul 1962, aici a fost descoperit un tezaur arheologic deosebit, inclusiv o piesă unică în lume, șarpele Glycon.
Muzeul de Artă Populară
Lângă Piața Independenței, în apropiere de Lupa Capitolina, se află clădirea veche a primăriei orașului Constanța, care a devenit ulterior Palatul Poștei. Construit în 1888, palatul prezintă o fațadă care îmbină elemente de stil maur cu influențe din arhitectura românească. Cu o arhitectură ce amintește de stilul bisericilor românești din secolul al XVI-lea, palatul impresionează prin culori, brâurile suprapuse de tencuială și cărămidă aparentă. Intrarea principală este marcată de un portic sprijinit de coloane împerecheate, având capiteluri florale. Un detaliu remarcabil al palatului este fereastra dublă cu arc trilobat în forma unei accolade.
În 1906, clădirea a fost adaptată pentru a găzdui Poșta, care mai târziu a devenit Muzeul de Artă Populară. Clădirea Muzeului se învecina cu Oficiul de Telefonie de pe strada V. Alecsandri nr. 12, construit în 1937.
Biserica Greacă
Situată aproape de strada Mircea cel Bătrân, pe strada Aristide Karatzali, biserica este unul dintre monumentele istorice ale Constanței. Edificiul a fost ridicat între anii 1867-1868, după planurile arhitectului Iani Teodoride, pe un teren donat de sultanul Abdul Aziz. Condiția donației stipula că biserica nu putea avea turnuri mai înalte decât minaretele moscheilor din oraș, pentru a nu împiedica practicarea tradițiilor cultului musulman.
Acest acord este păstrat și astăzi în interiorul bisericii. Scările și pavimentul interior sunt realizate din marmură importată din Grecia, după anul 1900. În interior, biserica adăpostește câteva icoane vechi, dintre care una datează din anul 1812.
Strada Vântului
O străduță în pantă, denumită astfel după vânturile puternice care își fac simțită prezența iarna, amintind de nopțile Tristelor Pontice din epoca lui Ovidiu, Strada Vântului a fost descrisă de Hans Christian Andersen în anul 1841 ca fiind „lată cât palma”.
Biserica Armenească
Se află pe țărmul mării, în apropiere de Biserica Grecească, pe strada Callatis. Biserica poartă hramul „Sfânta Maria” și reprezintă o mărturie a prezenței armene în Constanța. Construită în 1880, clădirea inițială a fost folosită ca școală pentru copiii comunității armene. În 1940, sala de spectacole de la primul etaj a fost transformată în biserică, înlocuind biserica de lemn a comunității, care fusese distrusă într-un incendiu. În cele din urmă, întreaga clădire a fost preluată de Biserică întrucât școala a fost închisă în 1948, din lipsă de elevi.
Piața Ovidiu
Piața servește ca centru important al orașului vechi Constanța. Cunoscută în trecut sub numele de „agora” și „forum” în timpurile romane, această piață reprezintă un loc de adunare și dezbatere publică. Ansamblul său este alcătuit din clădiri construite treptat, urmând stilul specific arhitecturii locale.
Statuia lui Ovidius
Este situată în mijlocul pieței și îl înfățișează pe Publius Ovidius Naso, cu o înălțime de 2,5 metri, realizată din bronz. Statuia, dezvelită în 1887, este opera sculptorului italian Ettore Ferari din Sulmona. Stilul său clasic și detaliile delicate ale togei romane conturează în mod artistic figura. Această lucrare emite un puternic sentiment de umanism, reflectând drama suferită de poet. Statuia lui Ovidius ne amintește de exilul său din Roma în teritoriile îndepărtate ale geților, de la Pontul Euxin. Scrierile sale din exil, cunoscute sub numele de „Tristele” și „Ponticele”, completează moștenirea sa poetică.
Exilul lui Ovidius a fost rezultatul unui edict imperial, iar celer două volume oferă o perspectivă asupra vieții sale în Tomis, în ultimii 9 ani din viață, dezvăluind detalii despre peisaj, oameni și evenimente din regiune. Poetul s-a stins în Tomis în anul 17 d.Hr., iar dorința sa a fost ca cenușa să fie adunată într-o urnă și dusă la Roma. Numeroși istorici, printre care Hieronymus, Giovanni Pontano și Caelius Rhodiginus, au încercat să identifice locul exact al înmormântării lui Ovidius. Se crede că acesta ar fi fost în apropierea porții orașului Tomis, lângă mare, în zona actualului Muzeu de Artă Populară. „Elegiile” compuse de Ovidius sunt , de asemenea, de o importanță semnificativă pentru istoria regiunii, oferind informații valoroase despre Tomis și Dobrogea din secolul I al perioadei creștine. În timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918), statuia lui Ovidius a fost vandalizată de militarii bulgari și dărâmată împreună cu Monumentul Reîntregirii Dobrogei din fața Prefecturii, fiind transportată în Bulgaria. Statuia a fost ulterior restaurată și amplasată înapoi de Administrația Germană.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Cunoscut anterior ca primărie a orașului, a fost construit cu eforturile lui Ștefan Hagi Tudor, reprezentant al Societății Mercur, care a obținut autorizație pentru construcția clădirii în anul 1913. Proiectată inițial cu subsol, parter și trei etaje, clădirea a suferit modificări ulterioare, dar aspectul său a rămas aproape neschimbat. Lucrările au fost conduse de arhitectul Victor Gh. Ștefănescu, care a semnat contractul încheiat cu primăria pentru proiectarea noului sediu al primăriei (MINAC) în 1911. Construcția a fost finalizată între 1919 și 1921, și, din 1977, clădirea a devenit Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Hotelul Palace
Este unul dintre cele mai elegante hoteluri din zona peninsulară a Constanței, a fost construit în 1912 pentru a oferi o opțiune de cazare de lux și a răspunde cererii crescânde generate de inaugurarea Cazinoului din Constanța. În primii ani ai secolului XX, acest hotel de mare clasă a devenit un reper al turismului din zonă. Situat în apropierea Cazinoului, Hotelul Palace oferea o vedere splendidă către Golful Pescarilor și își propunea să fie o destinație exclusivistă pentru turiștii bogați din Europa. Proiectat de arhitectul francez Edgar de Goué, în colaborare cu Daniel Renard, arhitectul Cazinoului, clădirea a devenit un simbol al luxului și ospitalității din Constanța.
Portul Tomis
Este aflat în vecinătatea Cazinoului și a numeroaselor muzee din centrul vechi al orașului, și găzduiește ambarcațiuni de toate felurile, de la bărci pescărești la iahturi de lux.
Acest port este o destinație preferată atât de localnici, cât și de turiști, indiferent de anotimp. Zonele de promenadă, restaurantele și terasele boeme creează un ambient prietenos și relaxant. În plus, Portul Tomis este un loc ideal pentru activități nautice. Actorul Jean Constantin își găsea adesea refugiul aici, savurând prezența mării și interacțiunea cu pescarii.
Articol scris ca urmare a colaborării publicației Dobrogea Explore cu Organizația de Management al Destinației (OMD) Mamaia-Constanța.