„Ei nu mergeau la doctor, aici le era și leacul și spălatul!”

Dobrogea Explore
Dobrogea Explore
3 Min Read

Sarichioi este satul cu cei mai mulți ruși lipoveni din România. Tot aici, pe malul lacului Razelm, la intrare în Delta Dunării, s-au conservat cel mai bine tradițiile și predaniile vechilor lipoveni. Prin urmare, tot la Sarichioi găsim încă cele mai multe saune tradiționale. Unele sunt refăcute, dar își păstrează încă triplul scop: ritualic, igienic și terapeutic.

Am vizitat la Sarichioi o baie veche, tradițională, așa numita „baie neagră”, afumată, și una modernă („baie albă”), refăcută pe structura celei vechi. Gazdă ne-a fost Stepanida Efrem, care ne-a povestit care era utilitatea acestor saune la vechii ruși lipoveni.

„Baia e din moși, strămoși. În mijlocul grădinii făceau baia, că se zicea că e păcat să fie lângă casă. Așa aveau obiceiul bătrânii. E un zid, acolo e fier, și fumul prin piatră iese. Și e neagră, neagră (n.r. – baia). Când se termină focul, se deschid cele două geamuri laterale și apoi e bine să stai aici. Și toate erau așa mici, nu erau înalte. Fiecare casă, gospodărie, avea baia aceasta neagră. Pregăteau iarna stuful, cocenii și făceau baie.

În timp, piatra se mai arde, o schimbă. Mai dăm și cu balegă pe pereți. Acum tineretul nu vreau cu balegă și le-au făcut albe. Când năștea femeia, pregăteau baia și spălau copilul în baia aceasta, nu în albie. Timp de o săptămână, în fiecare zi i se făcea baie bebelușului aici. Se spăla și mama și bebelușul. Ăsta e obiceiul la noi, la lipoveni.

Am 70 de ani și românește am vorbit numai la școală. De când am terminat școala cu cine mai vorbesc… Acum cu nepoții mai vorbesc română, în rest, tot satul e de lipoveni, vorbim pe limba noastră.

Părinții noștri aveau baia aceasta și când aveau gripă sau erau răciți stăteau aici. Luau mătura de stejar, aruncau apă pe pietrele încinse, se făceau aburi și cu acea mătură înmuiată în apă se dădeau pe tot corpul. Pielea se face roșie. Apoi puneau și piper măcinat pe corp și le trecea boala. Aceasta era stațiunea lor. Nu exista casă fără baie. Sâmbăta era plin satul de fum. Duminica era lege, fiecare mergea la biserică, iar sâmbăta toți făceau baie.

Tatăl meu a trăit până la 95 de ani. Intra în baie, se dădea cu mătura, se spăla și ieșea. Iar se dădea cu mătura. Când venea în casă se învelea cu plapuma, când se trezea era udă. Toată transpirația ieșea. Ei nu mergeau la doctor. Acesta era tratamentul lor. Aici le era și leacul, și spălatul!”.

Distribuie acest articol
Lasă un comentariu