În Dobrogea, conviețuirea dintre comunități nu este doar o temă de discurs, ci o realitate păstrată prin oameni, familie, limbă și memorie. Cu ocazia Zilei Naționale a Aromânilor, reprezentanții comunității din România și din Constanța au vorbit despre semnificația zilei de 23 mai, despre nevoia păstrării identității aromânești și despre una dintre cele mai importante mize ale prezentului: transmiterea limbii către copii.
Conferința de presă a reunit, la Constanța, lideri ai comunității, printre care: Sterică Fudulea, președintele Comunității Aromâne din România, Nicolae Sterghiu, președintele filialei Constanța, Ilie Zelca, vicepreședinte al comunității și Petruț Gheorghiță, secretar general. Ana Maria Cutova a moderat evenimentul, iar Lorena Bațu a prezentat programul manifestărilor culturale dedicate zilei de 23 mai.
De ce este importantă ziua de 23 mai pentru aromâni
În deschiderea conferinței, Sterică Fudulea a explicat semnificația istorică a zilei celebrate de comunitatea aromână. Potrivit acestuia, data de 23 mai amintește de momentul în care aromânii au fost recunoscuți ca popor distinct în Imperiul Otoman, prin iradeaua emisă în anul 1905.
Președintele Comunității Aromâne din România a arătat că documentul oferea comunității dreptul de a avea școli și de a-și organiza viața proprie, recunoscând-o separat de celelalte populații din Imperiul Otoman. Ziua de 23 mai a fost aleasă deoarece atunci actul de recunoaștere a intrat efectiv în vigoare, după publicarea sa cu o zi înainte.
Sterică Fudulea a amintit că primele manifestări dedicate acestei zile au fost organizate la Bitola, iar ulterior 23 mai a devenit zi oficială pentru comunitatea aromână din Macedonia de Nord. În România, potrivit acestuia, prima manifestare amplă dedicată Zilei Naționale a Aromânilor a avut loc la Constanța, în anul 1999, cu participarea a peste 800 de persoane.
Anul acesta, evenimentele dedicate comunității au fost organizate la București, Tulcea și Constanța, sub mesajul „Diferiți, europeni, împreună”. Pentru reprezentanții comunității, această formulă exprimă dorința de păstrare a propriei identități, în același timp cu apartenența la spațiul românesc și european.
Sterică Fudulea a vorbit și despre dorința ca ziua de 23 mai să fie recunoscută printr-un act legislativ în România. El a precizat că există un proiect depus în Parlament de fostul deputat George Șișcu pentru consacrarea acestei zile drept sărbătoare a comunității aromâne, însă inițiativa nu a fost încă adoptată.
Limba aromână, principala preocupare pentru generațiile tinere
Una dintre temele centrale ale conferinței a fost păstrarea limbii aromânești și posibilitatea ca aceasta să fie studiată din nou, în mod organizat, în școli. Ilie Zelca, vicepreședinte al comunității, a prezentat această direcție ca pe o responsabilitate directă a generației actuale de părinți.
El a vorbit despre faptul că mulți dintre tinerii aromâni au acum copii și trebuie să decidă dacă limba primită în familie va fi transmisă mai departe. În lipsa unui cadru organizat, această continuitate devine tot mai dificilă, într-o societate în care viața comunitară nu mai funcționează la fel ca în trecut.
„Important este ca graiul nostru să continue peste ani și ani pentru generațiile care vor urma”, a transmis Ilie Zelca, explicând că dezbaterea despre încadrarea limbii ca limbă sau dialect nu reprezintă, pentru comunitate, problema esențială. Prioritatea este ca aceasta să fie vorbită, înțeleasă și transmisă copiilor.
Reprezentanții comunității au anunțat că au început demersuri pentru identificarea copiilor aromâni din sistemul de învățământ, de la nivel preșcolar până la liceu, astfel încât studiul limbii și tradițiilor aromânești să poată fi reluat în instituțiile de învățământ.
În cadrul discuțiilor, s-a arătat că există două dificultăți importante: identificarea familiilor care își doresc aceste cursuri și asigurarea resurselor necesare. Reprezentanții comunității au susținut că, în primele întâlniri desfășurate în școli, au întâlnit copii care se declară aromâni și care ar dori să studieze limba familiei lor.
Totodată, aceștia au precizat că au existat forme de pregătire pentru cadrele didactice care pot preda această disciplină și că există deschidere din partea autorităților locale pentru continuarea demersului. În opinia lor, școala rămâne locul în care copiii pot primi, într-un cadru stabil și firesc, limba și tradițiile pe care familiile încearcă să le păstreze.
O comunitate care vrea să rămână vizibilă în Dobrogea
Nicolae Sterghiu, președintele filialei Constanța, a prezentat noua echipă de conducere și a vorbit despre locul pe care comunitatea aromână îl are în viața Dobrogei. Mesajul său s-a concentrat asupra legăturii dintre păstrarea identității proprii și respectul pentru celelalte comunități ale regiunii.
Acesta a arătat că aromânii se simt acasă în Dobrogea, o regiune în care diferitele etnii au trăit împreună și au contribuit la construirea unei identități comune. Pentru filiala Constanța, această apartenență nu exclude afirmarea propriei culturi, ci îi oferă un cadru firesc de exprimare.
Ideea a fost reluată și de Sterică Fudulea, care a subliniat că dorința comunității nu este una de separare, ci de păstrare a unei moșteniri culturale distincte. „Ne simțim foarte bine printre români și vrem să fim aici, să lucrăm, să muncim și să promovăm valorile împreună”, a transmis acesta.
În cadrul manifestărilor organizate la Constanța, comunitatea a pregătit și un program cultural desfășurat pe Bulevardul Tomis, cu marș aromânesc, spectacole ale copiilor și ansamblurilor tradiționale, muzică și prezentarea unor personalități de origine aromână care au contribuit la viața culturală, profesională și publică din România.
Lorena Bațu a prezentat programul dedicat zilelor de 23 și 24 mai, precizând că manifestările au inclus participarea școlilor din Constanța în care copiii practică dansuri sau învață poezii aromânești, precum și prezența unor ansambluri și formații dedicate culturii comunității.
23 mai, între celebrare și responsabilitate
Ziua Națională a Aromânilor a fost prezentată la Constanța nu doar ca un moment festiv, ci și ca un prilej de a discuta despre viitorul unei comunități. Dincolo de spectacole și întâlniri, preocuparea exprimată de participanți a fost una concretă: limba aromânească să nu rămână doar în amintirea generațiilor care au învățat-o acasă.
Pentru comunitatea aromână din Constanța, păstrarea identității înseamnă astăzi mai mult decât evocarea trecutului. Înseamnă accesul copiilor la limbă și tradiții, vizibilitate în spațiul public și continuarea unei prezențe care face parte din istoria și diversitatea Dobrogei.
Poți urmări mai jos conferința de presă integral
Vrem să auzim și părerea ta! Spune-ne ce crezi despre păstrarea limbii și tradițiilor comunităților din Dobrogea în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai idei de subiecte sau informații relevante, le așteptăm cu drag!