Știați că, în cetatea de la Dinogetia, lângă satul Garvăn din județul Tulcea, arheologii au scos la lumină, în 1950, o cruce de aur ascunsă în pământ de aproape o mie de ani? Nu era un obiect oarecare, ci un mic relicvar purtat la piept de cineva cu un rang cu totul aparte.
O cetate readusă la viață de bizantini
Dinogetia a fost mai întâi o așezare getică, apoi un castru roman, ridicat în secolele II-III și refăcut sub împărații Diocletian și Anastasius. Ca multe alte așezări de pe Dunăre, a fost distrusă și părăsită la începutul secolului al VII-lea, în vremea marilor năvăliri.
Povestea ei nu s-a oprit însă acolo. După anul 971, când împăratul bizantin Ioan I Tzimiskes a învins forțele lui Sviatoslav al Kievului la Dorostolon, Dobrogea a revenit sub stăpânire bizantină, iar Dinogetia a fost reconstruită și transformată într-o garnizoană. Zona a devenit parte a unei unități administrative numite Paristrion, iar cetatea de la Garvăn s-a ridicat la rangul de punct strategic și comercial important, cu meșteșugari, negustori și, se pare, cu o comunitate creștină activă.
Săpăturile din 1950 și crucea care a uimit arheologii
Cercetările sistematice de la Dinogetia au început încă din 1939, sub coordonarea arheologului Gheorghe Ștefan, iar din 1946 la șantier s-a alăturat Ion Barnea, cel care avea să publice rezultatele campaniei din 1950 chiar în același an. În acea vară, într-un strat de locuire databil pe la sfârșitul mileniului întâi, a apărut un tezaur mic, dar de o rafinament ieșit din comun.
Piesa centrală este un engolpion, adică o cruce-relicvar, lucrată din foaie de aur în tehnica repoussé, cu ornamente în filigran și granule, împodobită cu pietre semiprețioase și sticlă colorată. Măsoară puțin sub opt centimetri și cântărește doar 77 de grame, mai puțin decât un telefon mobil de astăzi, deși valoarea ei istorică nu poate fi pusă în cifre. Pe fața principală apare, în relief, chipul lui Iisus răstignit. Crucea se deschide printr-o mică balama de la capătul de jos, fiindcă în interior păstra o relicvă sfântă, iar la gât se purta printr-un lanț de aur lung de 76 de centimetri, care cobora obiectul până la nivelul pieptului.
Alături de engolpion, tezaurul mai cuprindea o pereche de cercei de argint aurit cu proeminențe granulate, două verigi tot din argint aurit, un inel de aur cu o montură neobișnuită, în formă de mausoleu, și brățări de argint lucrate după modele bizantine.
Al cui a fost tezaurul
Calitatea execuției și natura religioasă a pieselor i-au făcut pe cercetători să creadă că întregul set a ieșit din atelierele unor aurari de la Constantinopol sau dintr-un mare centru bizantin din Balcani, nu de la un meșter local. Tot din acest motiv se presupune că tezaurul a aparținut unei persoane de rang înalt, civil sau bisericesc, poate chiar unui episcop. Este însă o ipoteză sprijinită pe felul obiectelor, nu o certitudine dovedită printr-un mormânt sau o inscripție anume, așa că identitatea exactă a proprietarului rămâne, și ea, un mister al Dunării de Jos.
Pe aceeași insuliță a cetății se află și o bisericuță mică, aproape pătrată, ridicată tot în secolul al XI-lea din piatră adusă de la vechile clădiri romane, cu urme de tencuială pictată și rămășițele unuia dintre cele mai vechi clopote de bronz descoperite pe teritoriul românesc. Chiar de la ea a rămas numele de „Bisericuța”, cu care localnicii numesc și astăzi întreg situl arheologic. Nu se știe sigur dacă tezaurul are vreo legătură directă cu acest lăcaș, dar cele două comori, biserica și crucea de aur, aparțin aceleiași epoci și aceleiași lumi bizantine de la marginea Dobrogei.
O comoară cu ecou până în zilele noastre
Tezaurul de la Dinogetia se păstrează astăzi la Muzeul Național de Istorie a României, unde engolpionul a fost prezentat publicului ca piesă de referință a colecțiilor bizantine. Iar prețuirea lui a mers și mai departe: în 2011, Banca Națională a României a bătut o monedă de aur, în doar 500 de exemplare, cu chipul crucii de la Dinogetia-Garvăn imprimat pe ea, semn că micul relicvar de acum o mie de ani a rămas, peste veacuri, unul dintre simbolurile de aur ale istoriei noastre.
Vrem să auzim și părerea ta! Ai auzit de tezaurul de la Dinogetia sau de alte comori bizantine descoperite în Dobrogea? Spune-ne ce crezi despre acest subiect în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai idei de subiecte din Dobrogea, le așteptăm cu drag!
Sursă foto: https://muzeulvirtual.ro