În vara anului 2026, în parcul de lângă Piața Nouă din Tulcea — lângă Biserica Bulgară „Sfântul Gheorghe” — a fost dezvelit un bust de bronz pe lângă care mulți trec fără să se oprească. El îl înfățișează pe Stefan Karadzha (1840–1868), unul dintre eroii naționali ai Bulgariei. Monumentul, inaugurat în luna iunie 2026 și realizat de sculptorii Georgi Petkov Radulov și Daniel Kanchev Ivanov, este o replică a bustului din monumentul aflat la Ruse. A fost amplasat în apropierea locului unde se afla casa în care Karadzha a locuit, în anii tinereții petrecuți la Tulcea.
Cine a fost Stefan Karadzha
Pe numele adevărat Stefan Todorov Dimov, s-a născut la 11 mai 1840, în satul Ichme (astăzi Stefan Karadzhovo), lângă Iambol, în Imperiul Otoman. Tradiția spune că s-ar trage din neamul lui Momcil Voievod, legendarul luptător medieval. A ajuns el însuși un „voievod” — așa cum erau numiți comandanții cetelor de haiduci care se ridicau împotriva stăpânirii otomane.
Anii de la Tulcea
Placa bilingvă a monumentului confirmă că Stefan Karadzha a trăit la Tulcea între 1854 și 1862. Aici a urmat o vreme școala, pe care a fost nevoit să o abandoneze din lipsă de mijloace, muncind ca să-și ajute familia. Nu întâmplător a ajuns la Tulcea: orașul avea pe atunci o comunitate bulgară numeroasă, a cărei urmă se vede și azi în Biserica Bulgară „Sfântul Gheorghe”. Mai târziu, orașele din Principatele Române — Brăila, Galați, București — aveau să devină adevărate centre de organizare pentru revoluționarii bulgari.
De la o luptă de nuntă, la haiducie
Renumele lui a început, se spune, la o nuntă, unde l-ar fi învins pe vestitul luptător turc Gaazi Plisa. De teama represaliilor, a trecut în Principatele Române, iar de acolo s-a alăturat Primei Legiuni Bulgare de la Belgrad, pornind pe drumul luptei armate.
Ceata din 1868
La începutul lunii iulie 1868, Stefan Karadzha și Hadji Dimitar au trecut Dunărea la Vardim, lângă Sviștov, în fruntea unei cete de aproximativ 127 de luptători. Planul era îndrăzneț: să ajungă în Munții Balcani și să aprindă o răscoală generală a bulgarilor. Ceata a fost însă descoperită de trupele otomane la scurt timp după trecerea fluviului. În luptele din zona Kanladere, lângă Vișovgrad, Karadzha a fost grav rănit și capturat.
Sfârșitul unui erou, la doar 28 de ani
A fost dus la Târnovo, apoi la Ruse, unde a fost judecat de tribunalul extraordinar constituit sub autoritatea lui Midhat Pașa și condamnat la moarte prin spânzurare. Potrivit versiunii cel mai des acceptate, a murit însă din cauza rănilor, în închisoarea din Ruse, înainte ca sentința să fie dusă la îndeplinire — avea doar 28 de ani. Tonka Obretenova, cunoscută drept „Baba Tonka”, s-a îngrijit de înmormântarea sa și, potrivit tradiției istorice bulgare, a recuperat și a păstrat craniul considerat a fi al lui Karadzha, transformat ulterior într-o relicvă a mișcării de eliberare.
O memorie care ajunge până în Antarctica
Astăzi, Stefan Karadzha este erou național al Bulgariei: satul natal îi poartă numele, iar un vârf muntos din Antarctica a fost botezat în cinstea lui — Stefan Karadzha Peak. Monumentul de la Ruse, al cărui bust a servit drept model pentru cel de la Tulcea, a fost inaugurat în 1968; peste ani, o replică a acelui bust a ajuns și pe malul Dunării, în orașul tinereții sale.
În spatele acestui bust se află povestea unui tânăr care s-a format la Tulcea și a murit luptând pentru libertatea poporului său. Este una dintre acele povești care ne amintesc că Dobrogea a fost, dintotdeauna, un loc al multor neamuri și al multor destine.
Vrem să auzim și părerea ta! Spune-ne ce crezi despre acest subiect în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai idei de subiecte sau informații despre istoria Dobrogei, le așteptăm cu drag!
Surse: comunicatul Primăriei Municipiului Tulcea; Agenția Telegrafică Bulgară (BTA); Muzeul Național-Parc Șipka.