Hârșova a fost, la mijlocul lunii decembrie, unul dintre locurile unde istoria și cercetarea contemporană s-au întâlnit firesc, într-un context cu miză internațională. Cetatea Carsium a primit vizita participanților la conferința dedicată Limesului Dunărean, un eveniment care reunește specialiști din șapte state europene, preocupați de viitorul unui patrimoniu comun de valoare universală.
Vizita a avut loc pe 16 decembrie 2025 și s-a înscris într-un program mai amplu de întâlniri și dezbateri desfășurate între 14 și 18 decembrie, la București și Tulcea. La Hârșova, dialogul dintre cercetători și realitatea sitului a adus în prim-plan rolul pe care această așezare de pe Dunăre îl are în înțelegerea și protejarea frontierei romane.
Contextul vizitei și miza demersului internațional
Potrivit lui Constantin Nicolae, directorul Muzeului de Istorie din Hârșova, tema principală a întâlnirii s-a concentrat pe dezbateri științifice și tehnice legate de includerea în patrimoniul UNESCO a celor mai importante situri de pe linia Dunării din România. Alături de Hârșova – Carsium, participanții au vizitat cetățile Capidava, Troesmis și Noviodunum, repere esențiale pentru înțelegerea sistemului defensiv roman din această regiune.
Aceste vizite au completat discuțiile teoretice și au oferit experților ocazia de a evalua direct starea de conservare a siturilor, presiunile existente și posibilele direcții de management pe termen lung.
De la dosar tehnic la responsabilitate comună
Seria de întâlniri din această perioadă a confirmat maturizarea unui proces construit pas cu pas, în jurul nominalizării „Frontierelor Imperiului Roman – Limesul Dunărean (extindere)”. Workshopurile, vizitele în teren și LIMES FORUM XIII au arătat că demersul depășește etapa strict tehnică a elaborării unui dosar și intră într-o fază de asumare comună a responsabilității pentru protejarea patrimoniului.
Discuțiile dintre experții din Germania, Austria, Slovacia, Croația, Serbia, Bulgaria și România au evidențiat un consens clar asupra valorilor care susțin nominalizarea. În același timp, s-a subliniat nevoia unei abordări unitare privind delimitarea siturilor, zonele de protecție, monitorizarea și integrarea acestora în politicile de dezvoltare.
Experiența României și rolul siturilor dobrogene
Experiența acumulată de România prin înscrierea „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia”, recunoscută oficial în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în iulie 2024, s-a dovedit esențială pentru clarificarea pașilor următori. Această expertiză a contribuit la consolidarea cooperării transnaționale și la definirea unor standarde comune de lucru.
În acest context, siturile din Dobrogea, inclusiv Hârșova – Carsium, capătă o importanță strategică. Ele oferă exemple concrete despre modul în care cercetarea, protecția și relația cu comunitățile locale pot fi corelate într-un demers coerent.
Vizitele în teren, între teorie și realitate
Vizitele la Capidava, Hârșova – Carsium, Isaccea – Noviodunum și Tulcea – Aegyssus au adus o dimensiune practică dezbaterilor academice. Dialogul direct cu siturile a permis corelarea discursului științific cu realitatea din teren, un pas esențial pentru orice strategie de protejare eficientă.
Acest schimb direct între cercetare și practică a fost unul dintre câștigurile majore ale întâlnirilor, oferind o imagine clară asupra provocărilor actuale și a soluțiilor posibile.
Un proces de durată, nu un scop în sine
LIMES FORUM XIII a subliniat importanța cercetării continue și a schimbului interdisciplinar în fundamentarea deciziilor viitoare. Prezentările au arătat cât de dinamică este cunoașterea actuală a Frontierelor Imperiului Roman în România și cât de necesară rămâne conectarea acesteia cu politicile de protecție și cu nevoile comunităților locale.
În ansamblu, zilele de lucru au confirmat că nominalizarea nu reprezintă un final, ci începutul unui proces de durată. Un proces care presupune rigoare științifică, cooperare internațională și o viziune coerentă asupra modului în care acest patrimoniu poate fi conservat și transmis mai departe.
Workshopul „Frontierele Imperiului Roman – segmentul estic al Limesului Dunărean” a fost organizat de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, și găzduit de Muzeul George Severeanu. LIMES FORUM XIII a fost organizat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, sub auspiciile Ministerului Culturii, prin Programul Național „Limes”.
Vrem să auzim și părerea ta! Spune-ne ce crezi despre acest subiect în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai idei de subiecte sau informații relevante, le așteptăm cu drag!
Mai multe informații despre oraș, despre dezvoltarea lui, facilitățile turistice prezente și viitoare, puteți afla de pe siteul primăriei.