Evreii au fost parte din povestea Dobrogei încă din secolul XIX. Au adus negoț, clădiri impunătoare și sinagogi, dar și idei care au schimbat orașele. Unele dintre contribuțiile lor au trecut însă neobservate.
Prima farmacie modernă din întreaga Dobroge a fost deschisă la Constanța de un evreu. Alexandru I. Heldenbusch, format la București și Paris, a adus aici o „droguerie medicinală” cum nu mai exista în zonă, punând orașul pe harta modernizării medicale.
Primele statistici și începuturile comunității
Primele rapoarte despre evreii din Constanța apar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cei mai mulți veneau din Constantinopol și Asia Mică. În 1880 erau 234 de evrei, iar un an mai târziu aproape dublu: 477. În 1882 numărul ajungea la 535.
La recensământul din 1902 erau deja 1.059 membri ai comunității, iar în 1916 erau înregistrați 1.092. În 1928, populația evreiască a Constanței ajunsese la 2.135 de locuitori.
Organizare și viață comunitară
În 1896 a fost înființată prima epitropie, sub conducerea lui M. Bujes. La acea vreme exista deja o sinagogă pe strada Rosetti. Tot aici funcționa și un azil pentru săraci. Comunitatea a deschis și o școală confesională, primind teren și autorizație în 1872.
În 1897, documentele menționează o nouă școală și o sală de prelegeri pe strada Mircea cel Mare. Creșterea numărului de membri a dus la ridicarea a două sinagogi în primele decenii ale secolului XX: una așkenază, în stil maur, și una sefardă, în stil gotic-catalan.
FOTO – Cerere autorizație construcție sinagoga pe strada C.A. Rosetti (preşedinte Bujes), 1908
Evreii și modernizarea Constanței
Evreii au jucat un rol important în comerț, administrație și viața culturală. Aveau proprietăți în zona portului, alături de englezii care administrau infrastructura. Au deschis hoteluri, cafenele, cinematografe și restaurante, au înființat firme de transport maritim și au susținut activități culturale.
Mulți erau medici, avocați și farmacişti. Printre ei se afla și Alexandru I. Heldenbusch, farmacist format la București și Paris, care a pus bazele primei droguerii din Constanța.
FOTO – Templul evreiesc sefard (templul spaniol), 1930
Figuri marcante ale comunității
Baruch Bohor Seni a deținut prima casă cu etaj din Constanța, iar bancherul Jean Gérard Amédée Alleon a construit locuințe pe actuala stradă C.A. Rosetti.
Pincus Șapira, comerciant și furnizor al Casei Regale, a fost președintele comunității așkenaze și a condus Bursa de mărfuri și cereale până în 1933.
Albert Theiler, antreprenor și filantrop, a ridicat hotelul Regina (1906) și două case reprezentative – Casa Theiler din 1916 și Casa Theiler din 1926.
Casa Alleon – „Casa de piatră”
Una dintre cele mai valoroase clădiri ale fostului cartier evreiesc este Casa Alleon, cunoscută și ca „Casa de piatră” sau „Casa engleză”. Confuzia privind denumirea venea din vecinătatea cartierului evreiesc cu cel englez.
Construită între 1883 și 1884 pentru bancherul francez de origine evreiască Jean Gérard Amédée Alleon, casa de pe strada C.A. Rosetti nr. 7 are fațade masive din piatră aparentă. Stilul îmbină elemente victoriene și gotice venețiene. Bovindoul de pe colțul nord-vestic, cu decorații neogotice, o face inconfundabilă.
După 1950, clădirea a găzduit birouri ale mai multor instituții, inclusiv regionalei CFR Constanța. Astăzi este în proprietate privată, dar nefuncțională și are nevoie urgentă de restaurare.
Casele Theiler
Prima Casă Theiler a fost ridicată în 1916, după planurile arhitectului Adolf Linz. Imobilul parter, aflat pe strada Ion Theodorescu Valahu, se păstrează și azi, cu mici modificări.
A doua Casă Theiler, construită în 1926 pe strada Nicolae Titulescu, are un stil monumental, cu coloane ionice, portic retras și un balcon continuu care marchează primul etaj. Clădirea necesită restaurare, dar păstrează încă imaginea de forță și stabilitate gândită de arhitecți.
Sinagogile din Constanța
Sinagoga sefardă, aflată pe strada Mircea cel Mare, a fost demolată în perioada comunistă. Ridicată între 1905 și 1915, era o construcție neogotică impunătoare, cu vitralii și contraforți ce aminteau de catedralele gotice.
Sinagoga Mare, de pe strada C.A. Rosetti, a fost construită între 1911 și 1914, după planurile arhitectului Anghel Păunescu. Clădirea are elemente maure, trei nave interioare și decorații tradiționale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost folosită drept depozit militar.
După 1989, odată cu scăderea comunității, sinagoga a fost abandonată. Astăzi este o ruină fără acoperiș. Comunitatea se adună acum într-un sediu modest, pe strada Sarmizegetusa. Există un proiect de restaurare, dar acesta încă așteaptă finanțare.
Istoria evreilor din Constanța este parte a identității orașului. Casele Alleon și Theiler, alături de sinagogă, sunt mărturii ale unei epoci de dezvoltare.
Ai văzut vreodată Sinagoga Mare sau clădirile evreiești din Constanța veche? Știai ce povești ascund?
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
SURSĂ INFO ȘI FOTO – Florentina Udrea, Monumente și clădiri reprezentative ale comunității evreiești, în volumul Constanța multietnică. Istorii, case, proprietari, memorii pierdute, București, 2021, pp. 67–79. Volum editat de Institutul Național al Patrimoniului, Editura Patrimonia. ISBN: 978-973-0-35027-2.