Credem că marile descoperiri arheologice se fac doar în Egipt, Grecia sau Italia. Că istoria spectaculoasă aparține altora.
Dar în vara lui 2025, la doar câțiva kilometri de plajele Mangaliei, arheologii români au scos la lumină ceva ce seamănă cu scene din filmele cu Indiana Jones: vase de aur și argint, sarcofage pictate, cununi funerare aurite – comori găsite doar în mormintele celor mai puternici oameni din antichitate.
Cavoul de la 12 metri adâncime
Imaginează-ți un deal de 12 metri înălțime și 70 de metri în diametru. Cel mai mare tumul funerar descoperit vreodată în sudul Dobrogei. Vizibil de pe mare. O structură atât de impunătoare încât nu puteai să nu o vezi când navigai spre Callatis, orașul grec de pe coastă.
În iulie 2025, o echipă de arheologi români, coordonată de Muzeul Național de Istorie, a început să sape în acest mormânt monumental din necropola orașului antic Callatis (astăzi Mangalia).
Au coborât 9 metri sub vârful movilei. Apoi au mai coborât. La 12 metri adâncime au dat peste ceva incredibil: un cavou din piatră prelucrată, acoperit cu o boltă semicilindrică.
Intact. Sau aproape.
O descoperire ca la Vergina
Când specialiștii au văzut ce conținea cavoul, au rămas fără cuvinte.
Vase din aur și argint. Nu bijuterii simple. Vase ceremoniale, de tipul celor găsite doar în cele mai fastuoase morminte antice:
- La Vergina, în Grecia de Nord, în mormintele atribuite familiei lui Alexandru cel Mare
- La mormântul regelui trac Seuthes al III-lea, în Bulgaria
Astfel de artefacte sunt de o raritate extremă. Sunt doar câteva exemple în toată lumea antică.
Și acum, unul dintre ele este în România. La Mangalia.
Ce s-a găsit în movila gigantică?
Nu orice cununi. Erau făcute din bronz aurit, cu frunze care imitau perfect mirta și iedera – plante sacre în antichitate. Montate pe suport de lemn antic, păstrat miraculos. Cu fructe realizate din ceramică aurită.
În Grecia antică, cununa de mirt era oferită victoriatorilor din război și atletica sacră. Era simbolul gloriei supreme.
Două sarcofage monumentale
Din calcar și marmură, cu elemente sculptate și pictate. Fragmente de picturi murale erau încă vizibile pe suprafețe, deși au trecut 2.300 de ani.
Vase de aur și argint
Piesele care au intrat direct în categoria Tezaur Național. Similare cu cele din mormintele regale macedoniene și trace.
Fragmente de lemn antic
Unele păstrând încă urmele pigmenților originali – o fereastră rară către paleta de culori folosită de artizanii antici.
Rămășițe umane
Două persoane: un adolescent de 16-18 ani și un copil de 8-11 ani.
Cine erau? De ce au fost înmormântați cu atâta fast? Misterul rămâne, dar este cercetat.
Cui îi aparținea mormântul?
Este marea întrebare care îi ține treji pe arheologi noaptea.
Cine putea să-și permită un mormânt atât de grandios? Cine putea fi îngropat cu vase de aur și argint, cununi aurite, sarcofage de marmură?
Contextul ne ajută să ghicim:
Callatis era un oraș grec puternic, fondat în secolul VI î.Hr. de coloniștii din Heraclea Pontică. În secolul al III-lea î.Hr. – când datează mormântul – orașul se afla în plin avânt. Era un centru comercial major, cu legături strânse cu lumea greco-macedoniană.
Dar mai e ceva. Ceva extraordinar.
Epoca este imediat după Alexandru cel Mare. După moartea sa în 323 î.Hr., imperiul său s-a fărâmițat. Generalii lui – cunoscuți ca Diadohii – și-au creat regate proprii. În zona Mării Negre, influența macedoniană era puternică.
Callatis se afla la granița dintre două lumi: lumea greacă și lumea tracică. Elitele locale erau un amestec fascinant – nobili greci, lideri traci, comercianți bogați, poate chiar descendenți ai macedonienilor.
Mormântul arată exact acest amestec: stil grecesc, pompă macedoniană, context local tracic.
Callatis – orașul care se vedea din mare
Pentru a înțelege importanța descoperirii, trebuie să înțelegem ce era Callatis.
Nu era un orășel oarecare. Era o colonie greacă importantă, cu:
- Port prosper
- Ziduri masive de apărare
- Temple grandioase
- Teatru
- Agora (piața centrală)
- Monedă proprie
Iar necropola – zona unde se află mormântul descoperit – era spectaculoasă. Movilele funerare se vedeau de pe mare. Erau un semnal pentru navigatori, dar și o declarație de putere.
Povestea unei jafuri și a unei reconstrucții
Iată un detaliu fascinant: mormântul a fost jefuit în antichitate.
Hoții de comori existau și acum 2.000 de ani. Au intrat în cavou. Au furat ce au putut.
Dar apoi… s-a întâmplat ceva neobișnuit.
Movila a fost refăcută. Mormântul a fost reinvestit simbolic.
Ce înseamnă asta? Că memoria celor îngroabți era atât de importantă pentru comunitate, încât au reparat daunele. Au refăcut ritualul. Au adăugat noi obiecte ceremoniale.
E un gest incredibil de atașament față de memorie.
Cine erau acești oameni, de meritau atâta respect chiar și după ce mormântul lor fusese profanat?
De ce este atât de importantă această descoperire?
1. Unicat în România
Este cea mai amplă și bine păstrată movilă funerară cercetată sistematic până acum în România. Nimic comparabil nu a mai fost găsit.
2. Raritate mondială
Vasele de aur și argint plasează descoperirea la același nivel cu:
- Mormintele familiei lui Alexandru cel Mare de la Vergina
- Mormântul regelui trac Seuthes al III-lea
Asta înseamnă liga campionilor arheologiei mondiale.
3. Fereastră către o lume pierdută
Descoperirea oferă informații despre:
- Elitele greco-trace din secolul III î.Hr.
- Ritualurile funerare din epoca elenistică
- Contactele culturale dintre grecii din colonii și tracii locali
- Măiestria artizanilor care lucrau aurul, argintul, bronzul
- Culorile și pigmenții folosiți în antichitate
4. Conexiuni internaționale
Callatis nu era izolată. Era parte dintr-o rețea vastă:
- Conectată cu marile centre eleni stice
- Influențată de cultura macedoniană
- În dialog cu lumea tracică
- Parte din circuitele comerciale ale Mării Negre
Mormântul demonstrează toate aceste conexiuni.
Un peisaj funerar aproape dispărut
Iată un aspect trist: peisajul movilelor funerare de la Callatis aproape că a dispărut.
În antichitate, zeci – poate sute – de tumuli marcau teritoriul orașului. Se vedeau de pe mare. Formau un peisaj impresionant de monumentalitate.
Astăzi, majoritatea au dispărut. Arate pentru agricultură, construcții moderne, lipsa de conștientizare – toate au contribuit la dispariția lor.
Fiecare movilă care supraviețuiește este prețioasă. Fiecare cavou cercetat științific este o șansă să înțelegem mai bine trecutul.
De aceea descoperirea din 2025 este atât de importantă. Nu doar pentru obiectele spectaculoase găsite înăuntru, ci pentru că salvează o memorie care se pierde.
Lecția de la Mangalia
Dobrogea nu este o regiune marginală în istoria antică. Este un punct cheie unde se întâlneau civilizații. Unde se formau identități noi. Unde puterea și gloria se exprimau prin monumente impresionante.
Istoria noastră este la fel de spectaculoasă ca a oricui altcuiva. Nu trebuie să mergem în Egipt sau Grecia pentru a găsi comori arheologice. Le avem aici, sub picioare.
Fiecare săpătură contează. Fiecare movilă cercetată științific ne aduce mai aproape de înțelegerea trecutului.
Memoria merită păstrată. Exact cum oamenii din antichitate au reconstr ruit mormântul după jaf, noi avem responsabilitatea să protejăm și să studiem ceea ce a supraviețuit.
Așa că data viitoare când mergeți la mare și treceți prin Mangalia, gândiți-vă:
Sub dealurile de aici se ascunde o lume pierdută. O lume de nobili greci și războinici traci. O lume de vase de aur și cununi aurite. O lume care rivalizează cu cele mai faimoase civilizații antice.
Și noi, românii, suntem moștenitorii acestei lumi.
Surse: Muzeul Național de Istorie a României / Foto: MNIR