👇 La capătul digului de nord din Sulina, avem un far ridicat cu tehnologie de vârf și cu prețul unei vieți. Dar ce înseamna „tehnologie de top” acum 150 de ani, când se lucra cu șuruburi și blocuri de piatră?
Primul far metalic de pe digul Sulinei, construit pentru siguranța navigației
🎯 Farul a fost ridicat între 1869 și 1870 de Comisiunea Europeană a Dunării.
Era un proiect internațional. Un punct cheie pentru siguranța navelor la Gura Sulinei.
A fost proiectat de inginerul Charles Hartley și construit pe teren de echipa lui.
Omul care a condus lucrările direct la fața locului: William Simpson, contramaistru britanic.
🔎 Farul construit de el a funcționat până în 1925. A fost un punct esențial pentru navigația maritimă, dar și un simbol al prezenței europene la Sulina. După prelungirea digurilor, farul și-a pierdut utilitatea și a fost scos din uz. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost ocupat de armata germană și folosit ca punct de observație.
🔗 Fierul din care este construit e acum complet ruginit, dovadă a trecerii timpului și intemperiilor. Structura e vizibil degradată, vulnerabilă la prăbușire. Accesul este liber, dar nesemnalizat. Nu există niciun panou informativ, nicio placă, niciun avertisment. Farul e acolo, la capătul unui drum pe care aproape nimeni nu îl mai parcurge.
Farul construit cu vieți omenești și tehnologie de vârf
📢 Farul din Sulina este un obiect remarcabil. El are o înălțime de 13,5 metri. E construit în formă cilindrică, din oțel asamblat la fața locului, bucată cu bucată, printr-un sistem de prindere cu șuruburi – o tehnologie avansată pentru anii 1870. Fundația e solidă, realizată din piatră, piloni de lemn și blocuri de beton. Lumina lui, pe vremuri, bătea până la 8 mile marine. Este, fără îndoială, unul dintre cele mai vechi faruri metalice din România. Ba mai mult, este singurul construit direct pe un dig maritim în epoca lucrărilor internaționale coordonate de Comisiunea Europeană a Dunării.
🛑 Cel care a făcut fizic lucrarea, William Simpson, a muncit un an în condiții grele – țânțari, căldură, mlaștini, epidemii.
La finalul construcției, în 1870, s-a îmbolnăvit de malarie și a murit. Avea 46 de ani. A fost îngropat la Sulina.
Cimitirul Maritim – un loc al memoriei comune
🟪 La Sulina, mulți au murit muncind pentru ceva mai mare decât ei – fiecare cu ce știa, fiecare cu ce putea. Orașul nu s-a ridicat dintr-un plan pe hârtie, ci din mâinile celor care au muncit până la epuizare, pentru un loc sigur, comun, viu.
🟦 Asta s-a întâmplat și cu cel care a condus lucrările pentru far. Mormântul lui se află astăzi în Cimitirul Maritim, al doilea rând din spatele capelei. Fără statuie. Fără omagii. Fără poveste completă.
🟥 La câțiva pași de far, Cimitirul Maritim adună și alte zeci de povești importante și încă nespuse.
Nu doar marinari, ci și ingineri, copii, coloniști, căpitani, oameni care au murit muncind, trăind, sperând împreună.
Greci, italieni, englezi, români, turci – toți pe același pământ, fără granițe, fără steaguri.
🟩 Istoria adevărată nu e făcută doar de domnitori și ziduri vechi.
E făcută de oameni ca William Simpson, sau oameni cărora nu le-am aflat povestea.
Din cei care au murit departe de casă, în timp ce construiau ceva durabil.
Ai ajuns vreodată la far sau în Cimitirul Maritim? Ce impresie ți-au lăsat?
👉 Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
INFO SI FOTO – PAGINA DE FACEBOOK Monografia orasului Sulina – Comarzan Gheorghe.