Morminte romane din secolele II–III și șanțuri care delimitau loturile agricole ale Tomisului au fost descoperite de arheologii Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Descoperirile de la Agigea, de pe traseul proiectului feroviar spre Portul Constanța, arată cum era împărțit pământul și unde erau înmormântați oamenii.
Muzeul a prezentat rezultatele cercetărilor într-o postare oficială publicată pe 10 octombrie 2026. Vestigiile conturează o parte din viața rurală desfășurată în teritoriul Tomisului, în epoca romană.
De ce au ajuns arheologii pe traseul căii ferate
Echipa MNIR desfășoară cercetări de arheologie preventivă începând din vara anului 2026. Acestea sunt necesare pentru derularea proiectului „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”.
Proiectul presupune modernizarea, reproiectarea și reconstruirea tronsonului pe amplasamente noi și existente, inclusiv prin extindere sau repoziționare. Muzeul asigură prin contract serviciile de specialitate în arheologie, conform legislației privind protejarea patrimoniului cultural național.
În 2025, aceeași echipă a realizat diagnosticul arheologic teoretic și intruziv, delimitând șapte situri și două zone de atenție. Traseul traversează teritoriile administrative ale localităților Valu lui Traian, Constanța și Agigea, într-o zonă cu potențial arheologic foarte ridicat.
Șanțurile care marcau hotarele pământului
La „Agigea Nord – situl nr. 4”, denumire folosită în cadrul proiectului, cercetătorii au identificat șanțuri de lotizare funciară. Acestea aparțin parcelării romane, numită strigatio, din teritoriul tomitan.
Potrivit MNIR, șanțurile reprezentau linii de hotar, numite limites, între parcelele agricole ale unui cadastru roman, denumit centuriatio. Unele delimitau și parcelele funerare de terenurile agricole, păstrând astfel urmele organizării acestui spațiu.
Șapte morminte și un posibil cavou de familie
În capătul de nord al suprafeței cercetate, arheologii au descoperit o parcelă funerară din secolele II–III p.Chr. Aceasta cuprinde șapte morminte și o groapă de reînhumare, cu înmormântări în groapă simplă sau în firidă longitudinală.
Unul dintre morminte avea nișe săpate în pământul galben, în care se aflau un opaiț și un fragment de statuetă. Un altul, de tip puț, coboară până la 4,30 metri față de nivelul actual de călcare.
Din acest puț au fost săpate trei morminte în firide longitudinale, o amenajare interpretată cu prudență de cercetători. „Probabil suntem în fața unui cavou de familie”, au transmis oficialii Muzeului Național de Istorie a României.
Inventarul funerar cuprinde vase ceramice de tip bol, strachină și cană, alături de opaițe ceramice și monede. Au fost găsite și vase de sticlă de tip unguentaria, precum și un ulcioraș cu gura trilobată, numit oinochoe.
Fragmente ceramice asociate banchetelor funerare
În șanțul aflat imediat la vest de morminte a fost descoperită o mare cantitate de fragmente ceramice. Acestea sunt datate în secolele II–IV p.Chr., iar arheologii le asociază banchetelor funerare dedicate celor înmormântați acolo.
Hotarele agricole și parcela funerară oferă împreună informații despre folosirea terenului în jurul orașului antic. Potrivit muzeului, descoperirile înfățișează „o mică imagine a vieții rurale din teritoriul orașului Tomis în epoca romană”.
Arheologul Nicu Alexandru, din cadrul MNIR, a vorbit despre aceste cercetări la Radio România Actualități, în emisiunea „Vatra Luminoasă”. Ediția a fost difuzată pe 10 octombrie 2026, între orele 13:10 și 14:00.
Cercetarea preventivă documentează astfel urme ale organizării terenurilor și ale practicilor funerare din jurul Tomisului, pe traseul proiectului feroviar.
Cunoașteți locuri din Agigea sau Valu lui Traian legate de istoria romană din jurul Constanței? Trimiteți informații și idei de subiecte la dobrogea.explore@gmail.com.
Fotografii: Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)