Ce se întâmplă azi când la aceeași masă stau români, greci, armeni și evrei?
Într-o vreme în care alte orașe își marcau granițe, la Sulina se construiau biserici, se făceau afaceri și oamenii se ajutau. Cu înțelepciunea simplă a conviețuirii.
O biserică din donații: gestul firesc al grecilor
📌 În 1866, în Sulina, grecii nu au mai așteptat ocazii. Și-au ridicat propria biserică ortodoxă. Sulina devenise pentru ei acasă. Erau deja cea mai mare comunitate din oraș. Cu acordul autorităților otomane și cu sprijinul financiar al Comisiunii Europene a Dunării, au pus bazele unei construcții solide, din piatră de Malta și cărămidă. Un an mai târziu, în 1867, biserica era gata. Acest an e și azi înscris pe placa din altar.
🔎 La 1913, în Sulina trăiau 2.977 de greci – aproape 40% din populația stabilă a orașului (7.500 de locuitori). Negustorii și armatorii greci nu doar că mergeau la slujbă, ci și sprijineau financiar biserica. Nu era ceva impus. Era obicei. Respect. Identitate.
🟢 Donau sume importante de bani, obiecte de cult, dar mai ales icoane aduse direct din Grecia. Erau gesturi firești pentru cei care simțeau că biserica nu e doar un spațiu de rugăciune, ci și una dintre puținele ancore ale comunității.
Panaghia Myrtidiotsia – darul pentru biserica din Sulina
🔷 Una dintre cele mai valoroase donații este copia unei icoane considerate făcătoare de minuni: Panaghia Myrtidiotsia. Numele înseamnă „Maica Domnului din Mirtia” sau „Izvorâtoarea de Mir”.
📢 Legenda spune că icoana originală a fost descoperită în secolul al XIV-lea, de un cioban, pe insula grecească Kythera. Era ascunsă într-un arbust de mirtia – un copac cu miros de mir și tămâie. După descoperire, în acel loc a fost ridicată o biserică, iar icoana a devenit simbolul spiritual al insulei. Praznicul se sărbătorește în fiecare an pe 24 septembrie.
👉 Copia se află astăzi în biserica greacă din Sulina. A rezistat trecerii timpului, războaielor, regimurilor. O prezență tăcută, dar constantă.
🟥 Inițial, biserica a avut hramul Sfântul Nicolae de vară, prăznuit pe 9 mai – în cinstea aducerii moaștelor Sf. Nicolae din Mira. Ulterior, hramul a fost mutat pe 6 decembrie, ziua consacrată Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor. O schimbare practică, dar și simbolică – pentru o comunitate formată în mare parte din oameni ai mării.
🟪Au trecut peste 150 de ani de când grecii din Sulina și-au construit biserica. Nu ca să se separe de ceilalți, ci ca să rămână ei înșiși, într-un oraș care le-a devenit acasă. Sulina ne arată că diversitatea nu e o problemă, ci o resursă. Că oamenii pot construi împreună, dacă au spațiu, încredere și un scop comun.
💡 Ce știau oamenii din Sulina, în 1866, despre conviețuire – și am uitat noi, azi, cu toate cărțile, discursurile și proiectele noastre „multiculturale”?
👇 Vrem să auzim și părerea ta! ? Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
INFO SI FOTO – PAGINA DE FACEBOOK Monografia orasului Sulina