În sudul Dobrogei, obiceiurile culinare s-au păstrat din cele mai vechi timpuri. Deserturile ocupau un loc aparte și reflectau atât gustul comunității, cât și diferențele de statut social.
În anul 1938, Mihail Beloiu descria în revista Sociologie Românească obiceiurile culinare ale turcilor din satul Cara-Ezechioi, aflat atunci în județul Durostor din Cadrilater. Acest județ a făcut parte din România între 1913 și 1940, după ce a fost preluat prin Tratatul de la București, iar mai târziu retrocedat Bulgariei.
Plăcinta cu smântână
Cel mai apreciat desert era plăcinta, sau pideaua. Se făcea din aluat nedospit, întins în foi subțiri. În tăvile rotunde se punea un strat gros de smântână. Coaptă în cuptorul de pâine, devenea aurie și crocantă. Beloiu o numea „desertul de preferință a oricărui Turc cu stare”.
Baclavale și priinsli
Baclavalele aveau o rețetă diferită de cea cunoscută azi. Aluatul era dospit, frământat cu unt și ouă. Se adăuga zahăr topit în apă, apoi se coceau. Priinsli era un preparat aparte, din orez, unt, carne și smântână. Se gătea la cuptor și putea fi servit atât ca desert, cât și ca fel consistent.
Orez, dovleac și prune uscate
Orezul cu lapte era consumat mai ales de cei înstăriți. Dovleacul, numit cabac-ași, se fierbea sau se cocea, iar peste el se adăuga lapte. Desert simplu, dar hrănitor. La fel de interesant era irichi iansî: prune uscate, fierte cu apă, apoi prăjite în unt și amestecate cu magiun.
Lunași, desert din varză
Mai puțin obișnuit pentru noi astăzi era lunași. Se făcea din varză dulce sau murată, tocată și amestecată cu smântână și unt. O combinație surprinzătoare, dar apreciată în comunitate.
Aceste deserturi nu sunt doar rețete. Ele spun povestea unei comunități care a folosit ingrediente simple pentru a crea bucate cu identitate. Gusturile de altădată din Cadrilater rămân mărturii ale unei lumi dispărute, dar care poate inspira și azi.
Se mai regăsesc aceste deserturi în bucătăriile dobrogene de astăzi? Ce preparate turcești ai gustat?
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
Surse:
Sursă directa – Pagina de Facebook a Institutului de Studii Sud-Est Europene
Sursă indirectă – Mihail Beloiu, „Viața turcilor dintr-un sat din Cadrilater: Cara-Ezechioi din Durostor”, Sociologie Românească, nr. 1–3/1938
Sursa foto: Imago Romaniae