📌 O evaluare nemiloasă
În plin haos al Primului Război Mondial, între 1916 și 1918, nordul Dobrogei – în special județul Tulcea – a fost ocupat de trupele bulgare. Ocupația a însemnat nu doar o prezență militară, ci și un regim de teroare sistematică, însoțit de jafuri, distrugeri și abuzuri împotriva populației civile.
Unul dintre cei care au documentat cu minuțiozitate aceste evenimente a fost colonelul Marin Ionescu-Dobrogianu. Ofițer de carieră, participant la campaniile militare din Balcani și comandant al Regimentului 34 Infanterie, Ionescu-Dobrogianu a fost luat prizonier în Bulgaria după bătălia de la Turtucaia. Revenit din prizonierat în 1918, avea să publice două rapoarte fundamentale despre ocupația județului Tulcea: „Invazia barbară din 1916–1918” și „Năvălirea bulgară”, bazate pe anchetele comisiunii de constatare a abuzurilor, care reprezintă o veritabilă radiografie a ocupației bulgare din regiune.
Ambele au fost analizate și contextualizate de profesorii Valentin Ciorbea și Luminița Stelian în studiul lor „Evaluările lui Marin lonescu-Dobrogianu privind ocupaţia bulgară în judeţul Tulcea (1916-1918)” din volumul Dobrogea în contextul Primului Război Mondial.
💡 Cine a fost Marin Ionescu-Dobrogianu?
Colonel, istoric, geograf, profesor, Marin Ionescu-Dobrogianu a avut o carieră militară impresionantă, dar și o misiune personală de a lăsa o arhivă scrisă a adevărului. După demisia din armată, a predat istorie și geografie la Constanța și a colaborat cu Societatea Regală de Geografie. A primit distincții academice pentru lucrările sale despre Dobrogea.
🔍 Tulcea în ruine: 669 de proprietăți civile distruse
Marin Ionescu-Dobrogianu nu face literatură. El aduce cifre, nume de localități, date exacte și mărturii verificabile. Pe baza anchetelor comisiilor oficiale și a propriilor cercetări, el descrie o imagine devastatoare a județului Tulcea în perioada ocupației.
Raportul publicat în 1919 redă o imagine înfricoșătoare: 669 de proprietăți civile românești distruse, monumentul lui Mircea cel Bătrân și Monumentul Reîntregirii dezmembrate și duse în Bulgaria, bustul lui Ioan Nenițescu aruncat în Dunăre, iar clădirea Prefecturii din Tulcea transformată în grajd.
Pe lângă armata de ocupație, o parte din minoritatea bulgară locală a fost implicată activ în „comitete speciale de distrugere”, organizate pe fiecare localitate din județul Tulcea.
🔸 Regimul barbar: tortură și deportări
Dar dincolo de cifre, în paginile raportului găsim o documentare minuțioasă a ororilor zilnice: „205 persoane torturate în scop de jaf, 112 persoane ucise din cauza bătăilor, 1.484 de deportați în Bulgaria – dintre care circa 500 nu s-au mai întors, preoți batjocoriți sau uciși”.
Românii din orașe erau puși să cânte imnuri patriotice în batjocură, precum „Deșteaptă-te române”, în timp ce erau escortați la muncă silnică. Alții mergeau cu orele după apă la Dunăre, fiind apoi bătuți de santinele pentru simpla trecere a graniței. Familii întregi au fost deportate, gospodării întregi rechiziționate, iar țăranii români transformați în sclavi, uneori înhămați la sacale sau pluguri.
🔹 Desființarea oricărei autorități românești
Dobrogianu susține că ocupația a urmărit nu doar jaful, ci și deznaționalizarea: s-au introdus timbre poștale bulgărești, limba bulgară a devenit oficială, iar profesorii aduși din Bulgaria au încercat să reconfigureze identitatea școlară a zonei. Biserici, spitale, școli au fost arse sau transformate, administrațiile românești complet înlocuite.
🔻 Sat cu sat, distrugere cu distrugere
Nici localitățile rurale nu au scăpat de devastare. Casimcea a fost aproape complet distrusă. În plasele Isaccea, Măcin, Topolog, pagubele ajungeau la 161 de milioane lei. În schimb, în plasa Babadag, unde comunitatea bulgară era mai numeroasă, pagubele erau „doar” de un milion.
Valoarea acestor pagube, spune Dobrogianu, trebuie pusă alături de sistemul de jaf economic instituit de ocupanți: s-au exploatat pădurile, viile, cerealele – inclusiv patru milioane hectolitri de orz și peste un milion de hectolitri de grâu.
Chiar și germanii – aliați ai bulgarilor – au fost scandalizați: „Au nemulțumit nu numai pe aliații lor turci, dar chiar și pe germani (…) s-au iscat neînțelegeri și chiar lupte între bulgari și germani”.
🔗 De ce contează azi acest episod?
Pentru că ceea ce s-a întâmplat între 1916 și 1918 în Tulcea nu este doar un episod local, uitat într-o arhivă. Este o lecție despre cum poate arăta o ocupație militară atunci când e însoțită de ostilitate, complicități locale și indiferență internațională. Formularea este dură, marcată de suferință și context istoric. Dar adevărata lecție nu este ura – ci memoria. Fără înfrumusețări, fără uitare selectivă.
📚 Sursa principală: Valentin Ciorbea și Luminița Stelian în studiul lor „Evaluările lui Marin lonescu-Dobrogianu privind ocupaţia bulgară În judeţul Tulcea (1916-1918)”, în volumul Dobrogea în contextul Primului Război Mondial, Editura Ex Ponto, 2017, pp. 270–287.