În multe case vechi din Dobrogea, ștergarul nu era doar un obiect de uz zilnic, ci o podoabă prețuită. Un astfel de exemplar, provenit din Satu Nou, Tulcea, a fost adăugat în martie 2025 la colecția Muzeului de Artă Populară Constanța.
Originea și materialele folosite
Piesa provine din nordul Dobrogei și poartă denumirea locală de „peșchir”. A fost lucrată la jumătatea secolului al XX-lea. Țesătura combină bumbacul, borangicul și mătasea industrială. Urzeala este din bumbac, beteala din borangic, iar motivele decorative au fost alese cu fire de mătase.
Structura decorului
Mijlocul ștergarului este simplu, cu dungi subțiri din bumbac. Capetele, însă, atrag imediat atenția. Borangicul galben, numit „șofrănit”, oferă fundalul pentru trei registre ornamentale.
– În registrul central apar două păsări afrontate, cel mai probabil porumbei, alături de trandafiri mari.
– Registrele laterale propun variații pe aceeași temă: ramuri cu flori și boboci de trandafir.
Funcția și simbolistica
Acest tip de ștergar se încadrează în categoria celor de perete. Rolul său era decorativ, iar dispunerea ornamentelor la cele două capete accentuează echilibrul vizual. Prezența porumbeilor și a florilor trimite la simboluri ale păcii și renașterii, iar cromatica șofrănită adaugă un ton luminos.
Astfel de obiecte nu erau doar textile utilitare. Ele marcau un stil de viață, o estetică a casei și a comunității. Păstrarea lor în patrimoniul muzeal arată preocuparea pentru memoria materială a Dobrogei.
Tu ai văzut în casa părinților sau a bunicilor astfel de ștergare? Ce părere ai despre rolul acestor obiecte în viața comunităților?
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
SURSĂ INFO ȘI FOTO -pagina de facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța