Expoziția „Dobrogea 145”: O pledoarie pentru conservarea Patrimoniului Cultural și Istoric

Expoziția „Dobrogea 145” este organizată de ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanța, marcând 145 de ani de la intrarea Dobrogei în granițele românești. Evenimentul se desfășoară la Palatul Parlamentului între 14-22 noiembrie 2023 și evidențiază patrimoniul cultural și istoric al Dobrogei. Expoziția cuprinde două secțiuni principale referitoare la Palatul Reginei Maria din Mamaia și cetățile dobrogene, împreună cu un volum dedicat istoriei regiunii. Organizatorii doresc să atragă atenția autorităților asupra nevoii de protejare a patrimoniului, având în vedere amenințările recente și neglijarea din ultimele decenii. Evenimentul reprezintă un manifest pentru conservarea moștenirii culturale și istorice a Dobrogei, iar expoziția evidențiază lupta pentru recuperarea ilegal privatizatului Palatului Reginei Maria din Mamaia. Cetățile antice, precum Histria, Tomis și Tropaeum Traiani/Adamclisi, sunt prezentate ca mărturii ale bogăției istorice a Dobrogei, iar organizatorii speră să sensibilizeze opinia publică și autoritățile cu privire la importanța protejării acestui patrimoniu. Regăsiți mai jos comunicatul integral al organizatorilor.

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta organizează Expoziția „Dobrogea 145”, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești. Vernisajul are loc marți, 14 noiembrie, ora 14:00, la Palatul Parlamentului (Camera Deputaților, intrare din Strada Izvor nr. 2-4, intrarea S1, nivel P1, în fața Sălii de Plen). Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 – De la grecii din Milet la generația millenials”.

Expoziția este organizată de două publicații locale cu experiență și tradiție în monitorizarea patrimoniului cultural și istoric al Dobrogei și în campanii de mediatizare a monumentelor istorice aflate în pericol. Evenimentul este organizat sub forma unui manifest menit să atragă atenția autorităților locale și centrale asupra patrimoniului cultural și a nevoii de conservare și reabilitare a acestuia, în contextul în care, în ultima perioadă, crizele profunde cu care s-a confruntat societatea românească au făcut să fie abătută atenția de la importanța protejării memoriei locurilor în care trăim.

În ultimele trei decenii, patrimoniul cultural și istoric al Constanței a fost vitregit din cauza intereselor imobiliare din zonă, la fel cum s-a întâmplat și în București, dar și în multe alte județe din țară. Pe de altă parte, arheologia rămâne „cenușăreasa” ramurilor de studiu ale istoriei, din punct de vedere al finanțărilor, deși, la mii de ani distanță, are încă atâtea să ne spună.

Despre organizatori

ZIUA de Constanța (www.ziuaconstanta.ro) a instituit o tradiție, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentelor dedicate Zilei Dobrogei, pe care o sărbătorim la 14 noiembrie în fiecare an:
• „Fie că am adus împreună autorități, personalități dobrogene și societatea civilă, fie că a fost vorba de prima bibliotecă digitală a celor mai importante documente despre istoria Dobrogei, fie că am lansat volume reper pentru locurile dobrogene, ori că organizăm acest eveniment în care vrem să ducem Dobrogea în atenția autorităților centrale, de fiecare dată am lăsat moștenire generațiilor viitoare memoria locurilor natale și a oamenilor care au trecut pe-aici”, arată Claudia Tanislav, manager ZIUA de Constanța.

Info Sud-Est (www.info-sud-est.ro) desfășoară de peste 10 ani campanii media de monitorizare și protejare a patrimoniului cultural dobrogean:
• „Printre altele, Info Sud-Est a creat Heritage Constanta (www.heritageconstanta.com), prima arhivă digitală a monumentelor istorice din județul Constanța, a oprit demolarea Sinagogii din Constanța și a reușit să aducă înapoi în patrimoniul statului român Palatul Reginei Maria din Mamaia (construit cu câțiva ani înainte ca Regina să descopere Balcicul), monument vândut ilegal în urmă cu 20 de ani și care se află într-un stadiu avansat de degradare”, a declarat Andreea Pavel, redactor-șef Info Sud-Est.

Despre temele expoziției

• Privatizarea ilegală, distrugerea și recuperarea Palatului Reginei Maria din Mamaia

În haosul legislativ și administrativ de după 1989, Palatul Regal a ajuns în subordinea SC Mamaia SA, o companie de stat cu datorii imense.

În 2003, monumentul a fost vândut, la prețul unui apartament din stațiune (180.000 de euro, din care jumătate era valoarea inventarului), unei firme controlate la acea vreme de trioul Alexandru Bittner (nașul lui Dorin Cocoș) – Adrian Petrache – Sorin Ovidiu Vântu.

În 2004, Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre a vândut aceleiași firme curtea Palatului, de 1,5 hectare, pentru 23 de euro/mp, deși un teren banal din stațiune, la acea vreme, se vindea cu 300 de euro/mp.

Palatul și terenul au fost vândute ilegal, fără acordul obligatoriu al Ministerului Culturii. Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, spune că, în această situație, contractele de vânzare-cumpărare sunt nule, iar faptele sunt imprescriptibile.

 „Fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că a vândut subevaluat curtea palatului. A fost condamnat în primă instanță la 6 ani și jumătate de închisoare cu executare, dar ulterior a fost achitat de un judecător controversat, beneficiar al terenurilor retrocedate în Constanța, pentru care fostul primar a primit o sentință definitivă de 9 ani de închisoare, în anul 2019. În cazul vânzării Palatului Reginei Maria, presupusele fapte s-au prescris înainte de trimiterea în judecată, conform rechizitoriului procurorilor“, arată Andreea Pavel (ISE).

În 17 septembrie 2018, Ministerul Culturii a dat în judecată proprietarii palatului și a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare a clădirii.

În 2022, judecătorii ÎCCJ au decis prin sentință definitivă întoarcerea clădirii în patrimoniul statului. Ministerul Culturii poate recupera oricând, dacă vrea, și curtea Palatului Reginei Maria din Mamaia, cum a recuperat și clădirea.

În deceniul care a urmat după 2014 monumentul s-a degradat permanent și în ritm accelerat. Birocrația și lipsa de mobilizare a autorităților locale și centrale pentru reabilitarea Palatului Reginei Maria au fost și rămân principalii inamici în calea salvării monumentului istoric.

• „Palatul Regal din Mamaia ascunde mai multă istorie decât oricare dintre clădirile regale din afara Bucureștilor. În Palatul acesta au locuit, în vremuri fericite, Regina Maria, Regele Mihai, Regina mamă Elena. Au venit mereu în vacanțe, aici, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul (1947-1964), Regina Mărioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soțul de o viață al bunei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Și-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, mareșalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice. 
• Din decembrie 1927, clădirea a trecut în proprietatea principesei Elena, mama regelui Mihai, pentru ca, la 6 iunie 1932, regele Carol al II-lea să decidă predarea ei către Flotila de Hidroaviație (care funcționa pe lacul Siutghiol) și transformarea în Cazino al Ofițerilor Aviatori, menire pe care a îndeplinit-o până la naționalizarea din 1948. 
• Din 1944 și până în 1948, Palatul Regal din Mamaia a fost dormitor pentru soldații sovietici care au ocupat Dobrogea la sfârșitul lunii august 1944. Distrugerile au fost imense, o mare parte din lemnărie, instalații electrice și de încălzire fiind avariate sau furate. 
• Ultimul membru al Familiei Regale care a trecut pragul Palatului a fost Principesa Ileana, Arhiducesă de Habsburg, fiica cea mică a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, în august 1947. Atunci, devastat de soldații sovietici, Palatul Regal din Mamaia arăta exact ca și acum“, explică istoricul Florin Anghel (Heritage Constanța). 

De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea

Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea.
• «Această „cetate“ mărginită din trei laturi de ape este plină de mărturii milenare, de vestigii arheologice extraordinare care ne vorbesc despre un trecut glorios. Pământ al geților vajnici și truditori, al grecilor rafinați și al puternicilor și organizaților romani, teritoriul istro-pontic este presărat de ruinele unor deosebite cetăți antice. Zidurile acestora ne vorbesc, ne dezvăluie taine de demult și ne ajută să înțelegem mai bine viața înaintașilor noștri.
• Istoria acestor cetăți trebuie cunoscută de toată lumea. Pentru aceasta, ziarul ZIUA de Constanța a ales câteva dintre aceste situri arheologice pentru a fi prezentate și apreciate la adevărata lor valoare. A fost o alegere dificilă, pentru că fiecare sit al Dobrogei își are unicitatea sa, povestea sa“, a declarat Claudia Tanislav (ZIUA de Constanța).
Nu poți vorbi însă despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.

Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.

Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa.

Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.

Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării. Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare. Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare. Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum – cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.