La marginea de nord a Cernavodei, în vara anului 1956, câțiva arheologi scoteau cu grijă din pământ două mici obiecte de lut. Aveau în mâini, fără să știe încă, două dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.
Gânditorul și femeia șezând — un cuplu de figurine neolitice de nici 12 centimetri fiecare — aveau să devină, în timp, capodopere recunoscute ale artei universale. Și totul a început, ca de obicei, cu o lopată înfiptă în pământul Dobrogei.
O cultură descoperită pe rând
Cu câțiva ani înainte de celebra descoperire, arheologul Dumitru Berciu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București identificase o cultură neolitică distinctă între Dunăre și litoralul Mării Negre. A numit-o cultura Hamangia, după gara Hamangia de pe linia ferată Medgidia–Babadag, care deservea comuna Baia.
Era o cultură a agricultorilor și crescătorilor de animale, remarcabilă mai ales prin ceramică și plastica antropomorfă. Berciu însuși scria că aceasta „dezvăluie începuturile foarte vechi ale neoliticului din România și aruncă o lumină nouă și surprinzător de clară asupra omului însuși, cu posibilitățile sale de a se cunoaște pe sine și lumea înconjurătoare.”
Necropola de la Columbia D
Cei care au ajuns în 1956 la punctul Columbia D, la nord de Cernavodă, pe șoseaua spre Capidava, au găsit o necropolă de proporții impresionante. În campaniile din anii ’50, în zonă au fost identificate peste 400 de morminte — multe dintre ele deranjate sau distruse de alunecările de teren care modelaseră de-a lungul timpului acel mal.
Echipa condusă de Dumitru Berciu (1907–1998) și Sebastian Morintz (1927–1997) lucra meticulios printre rămășițele funerare când a descoperit, în apropierea unui schelet deranjat de procese naturale, două fragmente de lut. Reconstituite ulterior, piesele și-au păstrat intactă expresivitatea care le-a consacrat.
Cele două figurine
Prima statuetă îl înfățișează pe Gânditor: un bărbat așezat pe un scăunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme. Postura sugerează o stare de reflecție profundă — una pe care oricine o recunoaște imediat, pentru că e adânc umană.
Statueta feminină completează scena printr-o postură calmă, echilibrată, cu aceeași interiorizare tăcută.
Deși de dimensiuni reduse — Gânditorul măsoară 11,5 cm, figura feminină 11,4 cm — cele două figurine impresionează prin simplitatea și forța formelor. Fără podoabe, fără detalii inutile. Și totuși, comunică ceva ce depășește limbajul.
Cercetătoarea dr. Valentina Voinea surprinde această calitate cu precizie: „Genialitatca realizării plastice rezidă tocmai în crearea acestei «stări» nedefinite prin minimum de mijloace, simplitatea formelor amintind de capodoperele lui Brâncuși.” Comparația nu e întâmplătoare — marele sculptor român căuta, după propria sa mărturisire, să redea stări dincolo de limitele materiale. La fel, se pare, și artistul anonim al culturii Hamangia, cu 7.000 de ani înainte.
Un simbol al Dobrogei și al lumii
Cuplul Gânditorul și femeia șezând întruchipează complementaritatea masculin-feminin — două principii unite într-un echilibru tăcut, descoperit în mormântul unui om care a trăit pe aceste meleaguri cu milenii în urmă.
Piesele se află astăzi la Muzeul Național de Istorie a României din București, unde sunt păstrate ca parte din patrimoniul cultural universal. Ele rămân, însă, profund dobrogene — născute din pământul de la Cernavodă, dintr-o cultură care a înflorit tocmai aici, între Dunăre și Marea Neagră.
70 de ani de la descoperire — și o carte nouă
În 2026 se împlinesc 70 de ani de la momentul în care Berciu și Morintz au scos la lumină cele două figurine. Un moment marcat printr-un eveniment științific de anvergură: Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”, programat pentru miercuri, 13 mai 2026.
În cadrul simpozionului va fi lansat volumul „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, semnat de dr. Valentina Voinea — o interpretare amplă și sensibilă a lumii care a dat naștere unora dintre cele mai enigmatice și mai frumoase obiecte din preistoria europeană.
Dobrogea nu e doar peisaj și mare. E locul unde omul a început, acum 7.000 de ani, să se gândească pe sine.
Sursa foto și info: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța