Muzeul Național de Istorie a României a anunțat că în cadrul cercetărilor arheologice sistematice desfășurate în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” (Mangalia) în luna iulie, au fost identificate artefacte unice.
Printre acestea se numără trei cununi funerare cu frunze de bronz aurit ce imită mirtul și iedera, montate pe suport de lemn, cu fructe din ceramică aurită. Tot aici au fost găsite podoabe din aur, sticlă și bronz, precum și două sarcofage din calcar și marmură, decorate cu elemente sculptate și pictate.

O movilă impresionantă
Artefactele au fost descoperite într-un cavou de piatră boltit, acoperit de o movilă funerară de 12 metri înălțime și 70 de metri diametru – cea mai mare din sudul Dobrogei. Movila era vizibilă de pe mare, fiind un reper important al peisajului antic. Potrivit arheologilor, construcția a aparținut unei familii grecești bogate și influente, conectată la modelele religioase și politice macedonene.

Viața și moartea în Callatis
Cercetările au arătat că în cavou au fost depuse mai multe ofrande, inclusiv urme de consum ritual de alcool. Oasele descoperite aparțin la cel puțin doi indivizi, unul adolescent și unul copil. Artefactele sugerează că cel puțin unul dintre ei era de sex feminin. Descoperirea oferă astfel noi perspective asupra ritualurilor funerare și a vieții comunităților grecești din Dobrogea antică.

Context istoric
Callatis a fost fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara în secolul al IV-lea î.Hr. În secolele IV–III î.Hr., orașul era unul dintre cele mai bogate și influente din Marea Neagră. Lider al unei coaliții regionale, Callatis s-a opus regelui macedonean Lysimachos, moștenitorul Traciei după Alexandru cel Mare. Necropola tumulară a orașului, întinsă pe kilometri întregi, cu aproape o mie de movile, reprezenta măsura ambiției și a statutului aristocratic al comunității.

Proiectul Kalla și cercetările recente
Cercetările din situl de la Mangalia fac parte din Proiectul Kalla, început în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Callatis, extins apoi printr-un sector distinct coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Echipa este formată din specialiști ai mai multor instituții muzeale și de cercetare, sprijiniți de experți în documentare fotogrammetrică și LiDAR.

Conservare și prezentare publică
Lotul de podoabe a fost deja transferat la Muzeul Național de Istorie a României pentru studiu, conservare și restaurare. Sarcofagele vor fi prelevate în perioada următoare. Cercetătorii pregătesc o primă prezentare publică a rezultatelor în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, în septembrie 2025.

Un simbol al speranței
Dincolo de valoarea științifică, descoperirea are și o semnificație simbolică. Cununile aurite, ascunse timp de 2250 de ani, revin astăzi în atenția noastră ca semne ale speranței și nemuririi. Ele completează tabloul unei epoci complexe, în care viața și moartea erau strâns legate de puterea simbolurilor.

Cum ți se pare descoperirea de la Callatis? Crezi că astfel de vestigii schimbă modul în care ne raportăm la istoria Dobrogei?
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
SURSĂ DIRECTĂ – PAGINA DE FACEBOOK A Muzeului Național de Istorie a României
SURSE INDIRECTE TEXT ȘI FOTO
◉ Ministerul Culturii: https://www.cultura.ro/arheologia-sperantei-cununile…/
◉ #MNIRꓽ https://www.mnir.ro/descoperiri-arheologice-unice-pentru…/