La Ghindărești, pe malul Dănării, rușii lipoveni trăiesc în casele lor albastre, cu flori în fața porților, de peste 300 de ani. În tot acest timp și-au păstrat obiceiurile, hainele colorate și credința ortodoxă de rit vechi.
Despre această credință pe care nu au vrut să o schimbe, în ciuda persecuțiilor Imperiului Rus, ne-a povestit preotul Petre Eftei, de la biserica din Ghindărești.
O istorie păstrată din generație în generație
Strămoșii lipovenilor au fugit din Rusia în secolul XVII din cauza persecuțiilor religioase. „Ei nu au acceptat reformele bisericești și au preferat să își păstreze credința nealterată, chiar dacă asta însemna exilul”, spune părintele Petre.
Ce îi face diferiți pe lipoveni?
Lipovenii păstrează ritualuri religioase vechi de peste o mie de ani. Folosesc calendarul Iulian și au obiceiuri distincte față de alte comunități ortodoxe. „La noi, chiar și sensul în care înconjurăm biserica este diferit față de alte biserici ortodoxe”, explică preotul.
Educația începe în familie
Pentru lipoveni, familia este centrul educației religioase. Copiii învață de mici importanța postului, a rugăciunii și a respectului față de tradiție. „Dacă nu începem din familie, tradițiile se pierd”, subliniază părintele.
Portul tradițional ca semn al respectului
Îmbrăcămintea tradițională nu este o simplă formalitate, ci un mod prin care oamenii își arată respectul față de Dumnezeu și tradiție. Bărbații poartă cămăși lungi cu brâu, iar femeile își acoperă corpul cu fuste lungi și bluze decente. „Aceste lucruri le știm de mici și le respectăm mereu”, adaugă preotul.
În timpul postului, nu pun nici măcar ulei în mâncare
Lipovenii urmează cu strictețe regulile postului, dar fără să vorbească mult despre asta. Este o practică discretă și sinceră, făcută pentru Dumnezeu, nu pentru oameni. În timpul postului, nu pun nici măcar ulei în mâncare, în zilele de luni, miercuri și vineri.
Lipovenii în era digitală
Deși păstrează tradițiile vechi, lipovenii folosesc și tehnologia modernă. Biserica transmite slujbele online pentru ca și cei plecați în alte țări să poată participa virtual. „Așa rămânem aproape unii de alții, chiar și de la distanță”, spune părintele.
Comunitatea primește oameni din alte confesiuni, atâta timp cât aceștia respectă tradițiile și practicile religioase. „Ne bucură mult când cineva vine și își asumă cu seriozitate credința noastră”, explică preotul.
Vrem să auzim și părerea ta! Crezi că tradițiile religioase se pot păstra nealterate în lumea de azi? Scrie-ne în comentarii sau la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai sugestii de subiecte noi, le așteptăm cu drag!