Ai auzit de „Moșii de Cireșe”? Sau de Ielele care se supără dacă le pronunți numele? Hai să-ți spun o poveste veche care trăiește și azi în satele românești.
În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, adică înainte de sărbătoarea mare a „Coborârii Sfântului Duh”, românii de la sat țin o zi specială. E ziua moșilor și a strămoșilor. Se numește „Moșii de Vară”.
🕯️ Pomana cu cireșe și colăcei
În această zi, se dau de pomană cireșe, flori și colăcei. De obicei, copiilor. Tradiția spune că morții așteaptă darurile din an în „Valea cu Dor”. Dacă nu le primesc nimic, iau țărână în poală și se întorc triști în lumea lor.
🌿 Vase de lut și „Târgurile de Moși”
Oamenii dau și mâncare caldă, pusă în vase de lut. Tot atunci se culeg plante de leac: frunze de nuc, fire de pelin. Se duc la biserică în Duminica Mare, pentru a fi sfințite. Apoi, plantele se pun la uși, la porți, la icoane sau sub pernă. Pentru protecție.
👻 Ielele – între fascinație și frică
De Rusalii, se spune că umblă Ielele. Ființe magice, de care țăranul se teme și le respectă. Nu le spune niciodată pe nume. Le zice „Frumoasele”, „Măiestrele”, „Împărătesele Văzduhului”. Le mai zice și „Dânsele”.
Legenda spune că sunt ori fete tinere, îmbrăcate în alb, ori bătrâne urâte. Se prind în horă prin văzduh, pe la fântâni, la marginea drumului sau pe la streșini. Dacă le vezi dansând, rămâi pocit. Locul în care dansează rămâne ars, sterp.
🔨 Ce se întâmplă dacă nu le respecți zilele?
Cei care muncesc de Rusalii sunt „loviți de Iele”. Adică pățiți. Țăranul român știa: nu te joci cu ele. Nu muncești, nu le superi, le dai respect.
👀 E o poveste cu magie, frică și iubire. Cu cireșe, moși, femei care zboară și pământuri bântuite.
Dar, dincolo de toate astea, e despre legătura noastră cu cei plecați. Și despre cum frica și dragostea se împletesc în tradițiile care ne-au crescut.
Tu ce zici? Le mai înțelegem azi?
SURSA INFO – pagina de facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța