📢 Istoria e o armă? Da, dar nu cum cred mulți. Istoria e mai degrabă un scut decât o sabie. Am stat de vorbă cu Dănuț Aparaschivei, istoric și președinte al Comisiei Naționale de Arheologie, într-un dialog care a pus în discuție mai multe mituri contemporane și stereotipuri subculturale.
Istoria e o armă de apărare, nu de atac
🎯 „Istoria poate fi o armă, cultura poate fi o armă, dar e mai degrabă o armă de apărare. Nu neapărat o armă destructivă.”
Asta ne-a spus Dănuț Aparaschivei din start.
A argumentat clar: când e bazată pe documente și mărturii, istoria devine scut împotriva manipulării. De-a lungul vremii, oamenii s-au apărat cu istoria, nu au distrus cu ea.
Istoria falsificată devine un pericol
🟡 Dar istoria a fost și „furată”. Nu doar la noi, peste tot în lume. Politicul a folosit istoria ca armă ideologică. Uneori, istoria a justificat fapte antisociale sau chiar agresiuni. Aparaschivei atrage atenția:
„Politicul a folosit istoria făcând rău cumva acestei științe, prin falsuri promovate sub sigla informației istorice sau a argumentului istoric.”
Patriotism sau mit? care-i limita?
📌 Observăm azi o renaștere a patriotismului. Dar e el sănătos sau doar un mit viral?
„Patriotismul nu este ceva rău. E firesc să simți românește. Dar doar dacă te bazezi pe realitate istorică, pe informație verificată, pe știință.”
Problema apare când pasiunea devine fantezie. Apar acele mituri spectaculoase, dar fără argumente.
Dacismul, miturile și fabricarea de legendă
🔍 Ați auzit de teoria că dacii ar fi fost strămoșii vikingilor? Sau că ar fi fondat Roma? Istoricul e direct:
„Poate fi o discuție science fiction. Nu văd niciun argument.”
Asemenea teorii sunt de multe ori bancuri transformate în credințe pentru adulți.
Aparaschivei atrage atenția: „Nu asta este istoria, nu asta este manifestarea patriotismului.”
Istoricii, acuzați de manipulare? Realitatea e mai simplă
📢 Circulă ideea că istoricii „ascund adevărul”. Că ar fi o „castă secretă”.
Replica istoricilor? „E un pic absurd, argumentul ăsta e un pic absurd, cu siguranță.”
Nu există o „castă” a manipulării, ci oameni și instituții care comunică mai bine sau mai puțin bine.
Cine trebuie să explice istoria?
🔎 Cine ar trebui să combată miturile?
Aparaschivei spune clar: muzeele, universitățile, profesorii, dar și mass-media.
Școala trebuie să rămână pilonul principal. Dar mass-media are azi un rol esențial.
Majoritatea tinerilor (și nu numai!) iau informații de pe rețelele sociale, nu de la profesori.
„Și media, și școala trebuie să conlucreze. Trebuie împreună să contribuie la educația tinerilor. Și nu doar a tinerilor!”
Informația istorică – prea complicată?
🔹 E istoria prea greu de înțeles? Doar dacă e scrisă prost.
„Istoria este destul de ușor de înțeles când este scrisă bine, cu argumente și logică.”
Nu toți trebuie să știe tot. Școala selectează ce contează la fiecare nivel.
Cine vrea mai mult, poate aprofunda. Informația e acolo, dar trebuie ambalată pe înțelesul tuturor.
Istoria pe tiktok? De ce nu?
🔷 Lumea nu mai are răbdare. TikTok, Instagram, Facebook – acolo stă atenția.
Aparaschivei recunoaște că istoricii sunt mai conservatori, dar și ei trebuie să iasă la rampă:
„Cercetătorii și oamenii Academiei Române trebuie să iasă mai mult în fața celor care vor să-i asculte. Cu un discurs adecvat și adaptat cerințelor societății.”
Obsesia purității și cine suntem noi
📌 Cine suntem noi, de fapt? Români, daci, romani sau altceva?
„Etnogeneza românească este un proces complex. E rezultatul mai multor etape și populații.”
Nu există „puritate rasială”. Limba și cultura sunt amestecuri naturale.
Mitul cu „vestul ne datorează”
🔺 A circulat mult teoria că „noi am ținut piept turcilor pentru ca Vestul să se dezvolte”.
Aparaschivei nu e de acord cu lamentarea continuă.
„Nu putem da vina doar pe vitregiile istoriei. Situația noastră actuală e și rezultatul evoluției noastre interne.”
Dobrogea – cel mai bogat teren arheologic
🟠 Dobrogea are un loc special în istoria și cultura României.
„Dobrogea reprezintă cea mai complexă regiune românească din punct de vedere al siturilor arheologice și al evoluției istorice.”
De la situri preistorice, la colonii grecești și cetăți romane, totul e aici.
Exemplu: cetatea Noviodonum, cu urme de locuire din secolul I până în epoca otomană.
Concluzia noastră
💡 Istoria nu e poveste de adormit copiii. E apărare, nu armă de atac.
E datoria noastră să filtrăm miturile și să ne uităm la surse credibile.
Dobrogea nu e doar un loc de vacanță, ci și teren de descoperit adevăruri despre cine suntem.
👉 Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!