Un colț de Dobrogea ascundea acum un secol o viață evreiască intensă – Destinul evreilor din Sulina. Școală, sinagogă, prăvălii – toate făceau parte dintr-un port cosmopolit și plin de povești.
Comerț și viață comunitară
După ce Sulina a primit statutul de Porto-Franco, în 1870, tot mai mulți negustori evrei s-au stabilit aici. În 1904, din cei 4.913 locuitori, 173 erau evrei. Se ocupau în special cu comerțul, iar o zicală locală spunea: „Nasturi vindeau, negustori se numeau”.
Comunitatea a reușit să își construiască o sinagogă, să deschidă o școală și să amenajeze un cimitir. Sinagoga și școala au funcționat împreună până la distrugerea lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul, deși profanat în repetate rânduri, a supraviețuit până azi.
În documentele Primăriei Sulina din 1902 apare menționată existența sinagogii și a școlii, iar rabinul comunității era Mosca Coplanov.
Creștere și declin
În 1913, comunitatea număra 211 membri dintr-o populație de 7.500 de locuitori. Dar retragerea statutului de Porto-Franco, în 1931, a schimbat totul. Mulți evrei au închis prăvăliile și au părăsit orașul. În 1939 mai rămăseseră doar 41 de membri.
Prigoana din anii ’30 a accentuat plecările. Porturile românești, inclusiv Sulina, au devenit puncte de tranzit pentru evreii care emigrau spre Palestina.
Exodul spre Palestina
În 1940, mai multe nave au plecat din Tulcea și Sulina către Haifa. Printre ele: „Pacific” cu 1.067 pasageri, „Atlantic” cu 1.800, „Milos” cu 711 și „Hilda” cu 728.
După război, câțiva evrei s-au întors să vadă ce a mai rămas din bunurile lor. Dar nu au mai rămas în Sulina. Comunitatea evreiască a orașului s-a stins definitiv.
O amintire în piatră
Astăzi, singura urmă vizibilă este cimitirul evreiesc. Piatra funerară a rămas mărturia unei lumi dispărute, a unor oameni care au legat destinul lor de Sulina, măcar pentru o vreme.
Tu știai de prezența evreilor în Dobrogea? Crezi că memoria comunităților dispărute ar trebui integrată mai bine în prezentul orașelor dobrogene?
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
SURSĂ INFO – Gheorghe Comârzan, Nicolae Iacob, Poveștile Sulinei. Piedici în calea uitării, Sulina, 2025.
SURSĂ FOTO – Facebook Expozitia Sulina Veche
