Păstrăv, doradă, lavrac, midii și chiar stridii japoneze. Nu e meniul unui restaurant cu fructe de mare, ci lista scurtă a celor mai promițătoare specii adaptate recent la Marea Neagră. O posibilă nișă de lux, locală.
Acesta este rezultatul multor ani de cercetare aplicată, coordonată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.
Adaptarea acestor specii la condițiile specifice ale mării noastre înseamnă un pas mare spre dezvoltarea unei acvaculturi locale sustenabile. Cu alte cuvinte, pește proaspăt, crescut responsabil, direct din Dobrogea.
Marea Neagră, teren de testare pentru acvacultură
Nu e vorba doar de mutarea peștilor dintr-o parte în alta. Marea Neagră are o salinitate mai mică, temperaturi variabile și o compoziție chimică diferită față de Mediterană sau râuri. Aclimatizarea este un proces treptat, atent monitorizat. Dacă reușește, deschide ușa unor ferme piscicole locale, sănătoase și profitabile.
Echipa condusă de dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu a reușit ceea ce acum câțiva ani părea greu de imaginat: creșterea controlată a unor specii valoroase, direct în apele Mării Negre.
Care sunt speciile de top ale testelor de acvacultură?
Speciile cu potențial comercial, adaptate cu succes la condițiile Mării Negre, sunt:
Dorada (Sparus aurata)
Cunoscută din restaurantele mediteraneene, dorada a fost crescută pentru prima dată în Marea Neagră. 200 de exemplare juvenile, aduse din Adriatica, au avut o rată de supraviețuire de 100%. În 10 luni, au ajuns la peste 500 grame. Se dezvoltă bine vara și poate fi alternată cu păstrăvul în fermele piscicole.
Lavracul (Dicentrarchus labrax)
Tot 200 de exemplare, dar din Mediterana. Tot supraviețuire completă. Lavracul este mai rezistent la frig decât dorada, ceea ce înseamnă că poate fi crescut pe tot parcursul anului. În 10 luni a atins 350 grame – un rezultat foarte promițător.
Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)
Surpriza vine din munți: 100 de exemplare din Cheia (Prahova) au fost adaptate la apă sărată. După procesul de somonare, au crescut de 2,5 ori mai repede decât în mediul lor natural. În doar 7 luni, au atins peste 1 kg. O performanță greu de ignorat.
Midii (Mytilus galloprovincialis)
Institutul a susținut înființarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic. Este un pas important pentru acvacultura românească, într-un moment în care cererea de fructe de mare proaspete crește vizibil.
Stridii (Magallana gigas)
Da, stridii japoneze în Marea Neagră. Aduse din zona Veneției, au fost crescute în cuști experimentale. După 7 luni, au ajuns la 35 grame, iar raportul carne/cochilie de 30% le face competitive chiar și în piețele internaționale. Avem, așadar, o posibilă nișă de lux, locală.
Premiera națională: instalație de cercetare în larg
În premieră pentru România, INCDM a realizat un sistem de cercetare long-line amplasat în Baia Mamaia. Este vorba despre o instalație de 50 de metri, aflată pe izobata de 14 metri adâncime. Ea permite testarea în condiții reale, direct în mare.
Dr. Victor Niță, șeful Departamentului Resurse Marine Vii, spune că aceste rezultate „demonstrează nu doar viabilitatea, ci și potențialul foarte mare al acvaculturii marine în Marea Neagră”.
El subliniază performanțele deosebite ale păstrăvului curcubeu și ale stridiilor, care „au depășit chiar și rezultatele obținute în alte regiuni sau în mediile lor de origine”.
Miza acestor cercetări nu e doar academică. România ar putea produce local o parte importantă din peștele și fructele de mare consumate. Asta înseamnă mai puțină dependență de importuri și produse mai proaspete pe piață.
Crezi că acvacultura marină ar trebui să devină o prioritate pentru Dobrogea? Ce ai degusta prima dată: un pește, o stridie?
Vrem să auzim și părerea ta! Ce părere ai despre adaptarea unor specii noi la condițiile din Marea Neagră? Scrie-ne în comentarii sau la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!