Cavouri intacte, artefacte din aur și sarcofage pictate. Așa arată una dintre cele mai importante descoperiri arheologice recente, într-o movilă funerară monumentală, vizibilă de pe mare, parte din vechiul teritoriu al orașului antic Callatis.
O echipă de arheologi coordonată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a făcut o descoperire excepțională în apropiere de Mangalia, în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Este vorba despre cea mai amplă și bine păstrată movilă funerară cercetată sistematic până acum în România.
Un cavou intact, ascuns în adâncuri
Movila cercetată are 12 metri înălțime și 70 metri în diametru, fiind vizibilă de pe mare. Conține un cavou din piatră acoperit cu boltă semicilindrică, aflat la 12 metri adâncime sub nivelul actual. Este o construcție remarcabilă, realizată de un arhitect experimentat, în secolul al III-lea î.Hr.
În ciuda unui jaf antic, movila a fost refăcută și reinvestită simbolic, ceea ce sugerează un puternic atașament față de memoria celor îngropați. Arheologii au identificat rămășițele a cel puțin două persoane: un adolescent de 16–18 ani și un copil de 8–11 ani.
Artefacte rare, clasabile în categoria Tezaur
Descoperirea a adus la lumină artefacte de o valoare excepțională:
Trei cununi funerare cu frunze de bronz aurit și fructe din ceramică aurită
Două sarcofage din calcar și marmură, decorate cu sculpturi și picturi
Podoabe din aur, sticlă și bronz
Fragmente de lemn antic cu urme de pigmenți
Vase ceramice și resturi de ofrande
Toate aceste obiecte urmează să fie clasate în patrimoniul cultural național – categoria Tezaur – și conservate în laboratoarele MNIR.
O mobilizare interdisciplinară
Cercetarea a fost realizată de o echipă complexă, formată din specialiști ai mai multor instituții: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Callatis Mangalia, Muzeul Municipiului București, precum și firmele Gigapixel S.R.L. și Metamorfozys S.R.L.
Tehnicile folosite au inclus prospecțiuni non-invazive, documentare fotogrammetrică și scanare LiDAR. Acestea au permis localizarea exactă a cavoului și studierea detaliată a arhitecturii sale.
Un peisaj funerar aproape dispărut
Movila face parte din vechea necropolă a orașului Callatis, fondat de coloniști greci în secolul al IV-lea î.Hr. La apogeul său, necropola cuprindea aproape o mie de tumuli, dintre care mulți au fost distruși în secolul XX, odată cu extinderea urbană a Mangaliei moderne.
Cercetarea recentă este prima de acest tip desfășurată sistematic asupra unui tumul cu cavou, grație finanțării prin Planul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice, cu sprijinul Ministerului Culturii.
Procese viitoare
Artefactele vor fi supuse analizelor fizico-chimice în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică. Sarcofagele vor fi extrase în perioada următoare.
O sinteză preliminară a rezultatelor va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, în perioada 12–14 septembrie 2025, la Muzeul Național de Istorie a României.
Descoperirea de la Callatis oferă o fereastră rară către lumea sofisticată și stratificată a secolelor IV–III î.Hr., în care elitele greco-trace construiau monumente funerare impresionante, cu o semnificație religioasă și socială profundă.
Cât de importantă ți se pare conservarea memoriei istorice prin arheologie?Te-ai bucura să vezi aceste artefacte expuse la muzeu?
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!
SURSA INFO ȘI FOTO – PAGINA DE FACEBOOK A Muzeului Național de Istorie a României