Pentru a îmbina relaxarea cu oferta culturală a Constantei este important ca orașului să îi fie valorificate atât resursele naturale (marea, plajele, parcurile), cât și patrimoniul istoric și evenimentele culturale. Așadar, peste tot în lume, accesul la cultură și la experiențe de socializare este mai mult decât un privilegiu ocazional. Constanța poate deveni un hub cultural regional, conectat la tendințele internaționale.
Cu o identitate care îmbină istoria, diversitatea culturală și cu un spirit urban tot mai activ, orașul are potențialul de a deveni un centru vibrant și dincolo de sezonul estival. În 2025, accesul la cultură și relaxare nu ar mai trebui să fie un lux, ci o necesitate pentru sănătatea, echilibrul și viitorul constănțenilor. Mai mult, aceste aspecte sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a comunității și, desigur, au un rol esențial pentru bunăstarea locuitorilor.
Studiile realizate de factorii decizionali, alături de datele oferite de managerii instituțiilor de cultură constănțene la evaluările periodice, confirmă concluziile Barometrului de Consum Cultural, realizat la nivel național, conform cărora nivelul general de participare la activități specifice sectorului artelor spectacolului este unul scăzut.
Barometrul de Consum Cultural arată că la nivel național, pe parcursul anului 2023 doar 13% din respondenții chestionarului au participat la spectacole de teatru și 11% la spectacole de muzică cultă. Mai mult, datele oficiale arată că mai mult de 75% dintre persoanele chestionate nu au participat niciodată la vreuna dintre cele două activități. Această situație poate fi pusă în contextul mai general al scăderii progresive în ultimii ani a gradului de participare la activități culturale.
La Constanța, acest lucru ar putea fi explicat prin infrastructura depășită și subdimensionată a multor instituții de cultură, atragerea insuficientă a fondurilor europene pentru proiecte culturale inovatoare, concentrarea excesivă pe turism sezonier, bugetele austere ale instituțiilor de profil, marketing cultural scăzut și, mai ales, spațiile culturale insuficiente sau cu nevoi de îmbunătățire.
Toate aceste date mai arată că gradul de participare la activități culturale este mai mare pe măsură ce crește venitul pentru fiecare membru al unei familii, astfel că aproximativ un sfert dintre persoanele cu un venit mai mare de 6.000 de lei participă la spectacole de teatru cel puțin o dată la 6 luni, dar procentul de participare nu depășește 5% în rândul celor cu un venit lunar mic.
Situația nu este pozitivă nici când este vorba de acumularea de capital cultural prin vizitarea unor obiective de patrimoniu, care totuși este superioară celei a participării la artele spectacolului. 42% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată la 6 luni un monument istoric sau sit arheologic, iar 26% au vizitat un muzeu, expoziție sau galerie de artă. Chiar dacă în ceea ce privește vizitarea unor muzee, expoziții sau galerii de artă nivelul de consum a rămas relativ constant în timp, se manifestă o tendință de creștere a gradului de frecventare a muzeelor, cel puțin o dată la 6 luni, de la 30% cât era în 2013, la 38% în 2023.
Foto – Concert filarmonica Palas Iași
Soluții pentru viitorul urban al Constanței
Acest tablou al consumului cultural ne indică faptul că un stil de viață modern ar presupune echilibru între ritmul unui oraș mare și nevoia de relaxare a locuitorilor săi.
Dincolo de litoral, Constanța are nevoie de spații care aduc oamenii împreună – în aer liber, în jurul artei, muzicii sau al evenimentelor culturale. Orașul de la malul mării are nevoie de trasee turistice tematice, de spații culturale în aer liber, de evenimente relaxate de tip „picnic cultural”, de „cafenele culturale” cu mini-evenimente artistice și expoziții culturale, de crearea unor zone de relaxare artistică, cu mese de șah, mobilier urban și spații verzi îngrijite, așa cum se regăsesc în marile orașe ale lumii, acolo unde și indicii de fericire urbană sunt ridicați.
Ce înseamnă toate acestea?
În Constanța este nevoie de un nou model de dezvoltare urbană, în care spațiile publice, zonele verzi, galeriile de artă și centrele pentru evenimente să devină parte din viața cotidiană. Spațiile verzi ample, zonele pietonale, aleile pentru biciclete și grădinile urbane trebuie să le ofere constănțenilor locul ideal pentru a se reconecta – cu natura, cu familia și cu ei înșiși, așa cum se întâmplă în toate orașele în care, de exemplu, grupul IULIUS a dezvoltat proiecte majore: Iași, Timișoara, Cluj Napoca. Toate aceste municipii au susținut acest tip de transformare printr-o viziune integrată care a adus împreună spațiile de relaxare, arta, cultura și comunitatea, într-un ritm de 365 de zile pe an.
Investind într-un viitor în care Constanța devine un oraș la standarde europene, în care accesul la cultură, natură și bunăstare este parte din viața de zi cu zi, compania IULIUS ar contribui la revitalizarea orașului și la reconectarea comunității cu valorile definitorii ale orașului.
Prin infrastructura modernă și adaptabilă pe care o dezvoltă în proiectele sale, IULIUS oferă un Un exemplu relevant în acest sens este noul proiect de regenerare urbană de la Cluj-Napoca, unde va fi creat un centru dedicat mediului cultural local – un spațiu gândit pentru a susține artiștii și instituțiile culturale și pentru a facilita accesul publicului larg la manifestări artistice diverse. cadru ideal pentru organizarea unor evenimente de amploare, transformând fiecare weekend într-o experiență memorabilă, așa cum se întâmplă pentru zeci de mii de oameni în orașe precum Iași, Timișoara, Cluj. În locațiile IULIUS au loc constant concerte, festivaluri, proiecții de cinema în aer liber, competiții sportive sau târguri tematice, care animă spațiul urban și creează un punct de întâlnire pentru comunitate.
Un exemplu relevant în acest sens este noul proiect de regenerare urbană de la Cluj-Napoca, unde va fi creat un centru dedicat mediului cultural local – un spațiu gândit pentru a susține artiștii și instituțiile culturale și pentru a facilita accesul publicului larg la manifestări artistice diverse.
Astfel de inițiative au dus la dezvoltarea unor parteneriate durabile cu sectorul cultural și au oferit artiștilor posibilitatea de a ieși din cadrele convenționale, ajungând mai aproape de public. În același timp, aceste spații contribuie la consolidarea legăturilor sociale, încurajează interacțiunea între oameni și oferă un puternic sentiment de apartenență la comunitate.
Foto – Ansamblul Palas Iași