Cele mai importante transformări urbane din ultimii ani nu au pornit de la construcția unor clădiri noi, ci de la recuperarea unor terenuri pe care orașele le pierduseră deja. La Iași și Timișoara, suprafețe de teren cândva subutilizate reunesc acum servicii comerciale și clădiri de birouri, zone verzi și de petrecere a timpului liber, facilități culturale, schimbând nu doar aspectul cartierelor, ci și dinamica vieții urbane. Studiile internaționale din domeniul dezvoltării urbane arată că tocmai aceste spații mixte contribuie la creșterea atractivității unui oraș și la încrederea locuitorilor în viitorul comunității lor. Același model este propus și pentru transformarea fostei platforme de nord Oil Terminal din Constanța.
Orașele nu se schimbă în ochii locuitorilor prin strategii, sloganuri sau promisiuni. Se schimbă atunci când un loc abandonat devine parc, când o fostă platformă industrială se transformă într-un spațiu în care oamenii lucrează, se întâlnesc și își petrec timpul liber. Din acel moment, percepția asupra orașului începe să se schimbe. Despre viitor se vorbește cu mai multă încredere, iar dezvoltarea devine ceva ce poate fi văzut și trăit, nu doar imaginat. Urbaniștii numesc acest sentiment „optimism urban”: convingerea că orașul tău evoluează într-o direcție bună și că va continua să creeze oportunități și pentru generațiile următoare. Mai interesant decât conceptul în sine este, însă, modul în care acesta se formează. În cele mai multe cazuri, optimismul urban apare din transformări concrete ale spațiului în care oamenii trăiesc.
Raportul City Pulse 2026, publicat de Gensler Research Institute, pe baza unui studiu realizat în 75 de orașe și 30 de țări, arată că centrele urbane funcționează ca adevărate motoare de atractivitate pentru întregul oraș. Ele influențează percepția asupra dinamismului unei comunități și contribuie la capacitatea acesteia de a atrage oameni, companii și investiții. Datele evidențiază însă și un paradox. Aproape trei sferturi dintre respondenți consideră că centrul orașului lor oferă o experiență foarte bună, însă mai puțin de jumătate îl vizitează săptămânal, iar mai puțin de o treime își petrec acolo timpul liber. Diferența este făcută nu de numărul vizitelor, ci de timpul pe care oamenii aleg să îl petreacă într-un loc.
Potrivit studiului, cele mai apreciate sunt zonele care reunesc într-un singur spațiu activități diverse: birou, comerț, cultură, servicii și oportunități de petrecere a timpului liber. Întrebați cum și-ar dori să arate centrul orașului peste zece ani, 40% dintre respondenți spun că și-ar dori ca locuințele, magazinele și birourile să coexiste în același spațiu, în loc să fie distribuite în zone separate.
Proiectele mixed-use redefinesc relația dintre oameni și oraș
Dacă încrederea într-un oraș se construiește în locurile în care oamenii aleg să rămână, atunci nu este surprinzător că proiectele mixed-use au devenit una dintre cele mai importante direcții ale regenerării urbane. Ani la rând, dezvoltarea urbană a fost asociată în principal cu investițiile în infrastructură: drumuri, clădiri și utilități. Astăzi, accentul se mută tot mai mult către felul în care aceste elemente funcționează împreună și contribuie la experiența de zi cu zi a locuitorilor.
Iași: zona din jurul Palatului Culturii, reinventată
La Iași, transformarea zonei din jurul Palatului Culturii este unul dintre cele mai vizibile exemple de regenerare urbană din România. Înainte de inaugurarea Palas, în 2012, o parte a zonei era descrisă ca fiind o periferie aflată în centrul orașului. Astăzi, ansamblul reunește spații de birouri, comerț, evenimente și o grădină publică de cinci hectare care integrează vestigiile fostei Curți Domnești, un amfiteatru în aer liber și una dintre cele mai mari parcări subterane din țară.
Efectele se văd și în modul în care spațiul este folosit. Ansamblul Palas atrage anual peste 22 de milioane de vizite, iar grădina găzduiește constant concerte, festivaluri, spectacole și alte evenimente culturale. În zona de birouri lucrează mii de angajați ai companiilor internaționale, iar investițiile continuă și astăzi, printr-un amplu proces de remodelare a întregului ansamblu.
Dincolo de cifre, transformarea zonei a schimbat și perspectiva asupra orașului. Potrivit Ralucăi Munteanu, Director de Dezvoltare al IULIUS, apariția unui pol urban care reunește locuri de muncă, servicii și spații pentru comunitate a contribuit la păstrarea talentelor în oraș, mulți tineri găsind la Iași oportunități pe care altădată le-ar fi căutat în București sau Cluj.
Timișoara: transformarea unei zone uitate într-un reper al orașului
La Timișoara, transformarea a pornit de la un teren care, timp de decenii, a rămas fără o funcțiune relevantă pentru oraș. După investiția care a dus la dezvoltarea Iulius Town, spațiul a devenit un nou centru de activitate urbană, reunind birouri, comerț, servicii, facilități pentru evenimente și parcul Iulius Gardens.
În doar câțiva ani, noul ansamblu a atras mii de locuri de muncă și a devenit unul dintre cele mai frecventate spații publice ale orașului. Dezvoltarea a fost însoțită și de investiții în infrastructura din jur, de la străzi și accesibilizare până la realizarea unui pasaj rutier și a unor facilități de utilitate publică. Poate cel mai relevant indicator al impactului său este faptul că pentru mulți timișoreni este greu să își mai amintească astăzi cum arăta zona înainte de transformare.
Experiența acestor proiecte arată că regenerarea urbană poate produce efecte care se extind dincolo de limitele amplasamentului: atragerea de companii, dezvoltarea serviciilor, creșterea interesului pentru investiții și consolidarea atractivității orașului pentru locuitori. Dar dincolo de indicatorii economici, impactul se reflectă și în felul în care oamenii privesc dezvoltarea propriului oraș, iar optimismul urban apare atunci când transformările orașului devin vizibile și utile pentru comunitate: prin spații publice, oportunități profesionale, zone verzi și locuri care aduc oamenii împreună.
Pentru Constanța, transformarea fostei platforme Oil Terminal înseamnă mai mult decât recuperarea unui teren industrial. Este o oportunitate de a crea un oraș conectat la nevoile actuale ale locuitorilor și construit în jurul ideii că dezvoltarea urbană este cu adevărat valoroasă atunci când generează beneficii pentru comunitate.