Costumul popular aromân este mai mult decât o expresie estetică. Este un martor al unei istorii vii, purtată din generație în generație. Una dintre cele mai valoroase piese păstrate în colecțiile dobrogene este sarica femeiască a aromânilor veryani, provenită din localitatea Veria, Grecia.
Această piesă de tezaur se află astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța și reprezintă un reper al rafinamentului meșteșugăresc din sud-estul Europei.
Originea și materialele folosite
Sarica era o haină groasă, purtată în special în sezonul rece. Confecționată din dimie neagră, o țesătură de lână lucrată în gospodărie, piesa este căptușită cu „miți” din aceeași lână. Țesăturile folosite erau produse local, iar unele erau date la piuă sau vâltoare pentru a deveni mai dense și mai rezistente.
Pentru ornamentație s-au folosit postav vișiniu și găitane roșii, dispuse pe margini, la buzunare și în jurul mânecilor. Culorile alese aveau atât rol decorativ, cât și simbolic, fiind asociate cu vitalitatea și protecția.
Meșteșugul și rolul croitorilor ambulanți
Confecționarea hainelor groase nu era o activitate domestică obișnuită. În comunitățile aromâne existau croitori ambulanți, numiți „arafte” sau „araftu”, care călătoreau din sat în sat pentru a realiza haine la comandă.
Acești meșteșugari lucrau în casele oamenilor și aduceau cu ei modele, tehnici și ornamente specifice diferitelor regiuni. Astfel, portul aromân a devenit un amestec armonios între tradiția locală și influențele meșteșugărești itinerante.
Similarități între portul femeiesc și cel bărbătesc
Un aspect interesant al portului aromân este asemănarea dintre hainele femeilor și ale bărbaților. Ambele erau realizate din materiale similare, cu aceleași tehnici de croi și motive ornamentale.
Această uniformitate reflectă un mod de viață comun, bazat pe păstorit și adaptare la condițiile climatice. În același timp, arată respectul pentru simplitate și funcționalitate, valori definitorii pentru cultura aromână.
Ornamentica și simbolurile
Sarica femeiască din colecția Muzeului de Artă Populară Constanța are pe spate ornamente vegetale, cu motivul chiparosului, realizate cu fir metalic auriu și găitane roșii și galbene.
Dispunerea liniară a acestor motive urmează forma naturală a hainei, subliniind atenția la detaliu și rafinamentul execuției. Rezultatul este o piesă de o frumusețe discretă, dar profundă, care transmite identitatea culturală a comunității veryane.
Clasarea în categoria Tezaur
Piesa a fost achiziționată de muzeu în anul 1993 și, prin Ordinul nr. 2168/20.03.2013, a fost clasată în categoria juridică Tezaur, poziția 38.
Această recunoaștere confirmă valoarea istorică și artistică a saricii, dar și rolul esențial pe care îl joacă muzeele dobrogene în conservarea patrimoniului aromân.
Reflecție finală
Sarica veryană este mai mult decât o haină tradițională. Este o mărturie a unei comunități care a știut să transforme nevoia în artă și utilitatea în frumusețe. Fiecare cusătură, fiecare ornament păstrează o parte din memoria colectivă a aromânilor și din moștenirea culturală a Dobrogei.
Vrem să auzim și părerea ta! Participă la dezbatere în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com.
De asemenea, dacă ai idei de subiecte noi sau informații interesante, le așteptăm cu drag!