A fost colosul timpului său: turnat din oțel, născut din curaj. Al treilea ca mărime în lume, primul de acest fel în România. Și, odată ridicat, a legat pentru totdeauna Dobrogea de restul țării.
La capătul său, un soldat de piatră păzea trecerea. Vrei să afli povestea?
De la concursuri internaționale la proiectul final
Podul de la Cernavodă a fost gândit pentru a lega prin cale ferată Muntenia de Dobrogea, oferind un drum rapid spre Marea Neagră și porturile ei, esențial pentru comerț și dezvoltarea economică a țării.
În 1883, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectarea podului de la Cernavodă. La evaluare au participat specialiști români și străini. Comisia, condusă de S. Yorceanu și avându-l pe Anghel Saligny ca secretar, a analizat toate propunerile.
Niciun proiect nu a obținut premiul întâi, întrucât nu respecta cerința unei înălțimi minime de 30 de metri. Au apărut zvonuri potrivit cărora construcția ar fi amânată intenționat, pentru a nu afecta porturile Brăila și Constanța.
Inovațiile lui Anghel Saligny
Saligny a decis ca podul să nu aibă deschideri mobile, pentru a nu stânjeni circulația trenurilor și vaselor. Pilele urmau să fie din zidărie, cu dispozitive de spargere a gheții și fundații la 31 de metri sub nivelul apei.
A ales să folosească oțel în locul fierului, deși în 1883 acesta fusese respins de juriu din cauza unor teste nefavorabile făcute în Olanda și Germania. Saligny a considerat că rezultatele negative fuseseră accidentale și că oțelul este materialul viitorului. „Un adevărat secol de oțel va fi secolul nostru”, spunea el.
Pentru suprastructură, a adoptat sistemul grinzilor cu console, aproape necunoscut în 1883, dar devenit standard în construcțiile mari după acea dată. Acest sistem reducea consumul de material la deschideri mari și concentra greutatea în apropierea pilelor.
Lungime și structură
Podul peste Dunăre a fost proiectat la 774 de metri, mai mult decât cerea caietul de sarcini, pentru a putea avea cinci deschideri mari. Cu viaductele de acces, lungimea totală depășea patru kilometri.
Era primul pod de mari dimensiuni din România construit integral din oțel, cel mai lung din Europa continentală și al treilea din lume la momentul inaugurării, în 1895. Deschiderea centrală, de 190 de metri, era un record european.
Ziua testului suprem
14 septembrie 1895. La probele oficiale, pe pod au trecut simultan 15 locomotive grele. Sub el, o flotilă de bărci pline cu invitați privea testul. Saligny se afla printre ei, convins de siguranța construcției. Podul a rezistat perfect.
Astfel, inaugurarea oficială s-a făcut pe 26 septembrie 1895. Podul avea inscripția „Regele Carol I” pentru că a fost construit în timpul domniei lui Carol I și a fost inaugurat chiar de el.
Santinela Dobrogei
Pe unul dintre capetele podului, o statuie impunătoare veghea trecerea. Era Santinela Dobrogei – un soldat român în uniformă, cu arma în poziție de pază. Monumentul simboliza apărarea Dobrogei, revenite României în 1878 după Războiul de Independență.
Podul a rezistat aproape un secol de trafic și două războaie. În 1987, a fost retras din uz, dar rămâne un reper istoric. Santinela, însă, nu a supraviețuit. Imaginile de epocă sunt singurele mărturii ale prezenței sale.
Împreună, podul și Santinela Dobrogei au fost mai mult decât elemente de infrastructură și artă monumentală. Au fost declarații publice despre încredere, siguranță și mândrie națională.
Astăzi, trenurile nu mai trec pe sub privirea Santinelei Dobrogei, dar podul lui Saligny rămâne o punte între trecut și prezent, o lecție despre curajul de a construi pentru veșnicie. Podul original, inaugurat în 1895, a fost scos din uz în 1987, când a fost înlocuit de un pod feroviar nou, construit paralel cu el. Structura veche există încă, dar e doar monument istoric și nu mai este folosită pentru trafic feroviar.
Tu ai tecut pe podul de la Cernavodă? Știai că avea și propria lui santinelă?
SURE INFO:
- Cătălin Fudulu – „Podul Regele Carol I”, Acta Moldaviae Meridionalis, vol. XXV–XXVII, 2004–2006, varianta online [biblioteca-digitala.ro]
- „Podul Regele Carol I”, ro.wikipedia.org
SURSE FOTO:
Imagoromaniae.ro
wikipedia.org