La 26 octombrie 1925, de ziua Sfântului Dumitru — zi cu însemnătate aparte pentru păstori, legată de coborârea turmelor la iernat —, vaporul „Iași” intra în portul Constanța cu primul transport organizat pe mare al coloniștilor macedoromâni: 200 de familii. Fărșeroții plisoți din sudul Albaniei ajunseseră deja separat, cu o lună mai devreme, pe uscat, și întemeiaseră satul Frașari, în județul Durostor. Prin toată această mișcare de colonizare a Cadrilaterului a trecut și Gheorghe Celea, bunicul actorului Ion Caramitru — unul dintre cei patru delegați ai satului său natal, Gramaticova, în delegația care a cerut sprijinul statului român pentru colonizare.
Cine erau fărșeroții
Fărșeroții stabiliți în Dobrogea veneau, în principal, din regiunea Frașari/Frashëri, din sudul Albaniei, și din zona Veria-Vodena-Meglenia-Caterina din nordul Greciei — ca populație, fărșeroții aveau o răspândire mult mai largă în Balcani, dar aceste regiuni au dat grupul care a emigrat spre Dobrogea. Erau organizați în două subgrupuri, șopani și plisoți, iar ocupația lor de bază a fost dintotdeauna păstoritul, practicat prin transhumanță sau semi-nomadism; unele comunități se ocupau și cu negoțul. Plecarea a fost grăbită de sfârșitul Primului Război Mondial și, mai ales, de urmările războiului greco-turc din 1919-1922: schimbul de populații mediat de Liga Națiunilor a adus perturbații demografice și a dus la desproprietărirea aromânilor din Veria, Vodena, Meglenia și Caterina, majoritatea crescători de oi.
Satele care i-au primit
După 1940, când Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, aromânii stabiliți acolo au fost recolonizați în localități din Dobrogea de Nord, precum Cogealac, Mihail Kogălniceanu, Palazu Mare, Ovidiu, Poiana, Medgidia și Agigea. O parte dintre familii au primit gospodării și proprietăți devenite disponibile după plecarea germanilor dobrogeni în 1940, însă situația a diferit de la o localitate la alta.
Un port lăudat de călători
Femeile fărșeroate căsătorite purtau o podoabă tradițională de cap, acoperită cu o pânză albă aranjată să pară mai înaltă și mai voluminoasă. Cerceii se primeau în dar de la nașă sau de la bunică, la botez, iar mai târziu, la logodnă, din partea viitorului soț. La mijloc, femeile purtau un brâu, alb sau de culoare închisă, uneori prins cu agrafe de argint.
„Este cel mai frumos și cel mai pitoresc în toată Peninsula. Hainele lor sunt armonizate între ele cu mult gust, ceea ce dovedește că sentimentul frumosului e bine dezvoltat la femeia din acest grup armânesc.”
Așa descria, în 1895, cercetătorul Ion Nenițescu portul femeilor fărșeroate.
O cercetare de familie
Manuela Nevaci, lingvista care a studiat cel mai amănunțit graiul fărșeroților din Dobrogea, a inclus printre subiecții intervievați pentru cartea ei chiar propria bunică: Nivaci Olimpia, născută în 1910 într-un sat din nordul Greciei, stabilită apoi în comuna Poiana, județul Constanța. E un detaliu care spune ceva despre cât de aproape rămâne, pentru mulți urmași ai fărșeroților, povestea plecării din Balcani — nu doar în cărți, ci în propria familie.
Acest text face parte dintr-o serie Dobrogea Explore dedicată etniilor care au trăit, de-a lungul timpului, în Dobrogea. Am răsfoit cărți, studii și arhive vechi, multe aproape uitate prin biblioteci, ca să aducem în fața cititorilor poveștile reale ale comunităților care au clădit, strat peste strat, identitatea acestei regiuni.
Surse: Manuela Nevaci, „Graiul aromânilor fărșeroți din Dobrogea” (ediție revăzută și adăugită, Editura Universitară, București, 2011); Emil Țîrcomnicu, „Aspecte istorice, sociale și culturale privind legătura macedoromânilor cu spațiul românesc”, în Memoria Ethnologica, nr. 34-35, ianuarie-iunie 2010.
Foto: Orașul Vodena, astăzi Edessa, fotografiat în 1916. Localitatea se afla într-una dintre regiunile din care au provenit fărșeroți stabiliți ulterior în Dobrogea. Foto: Agence Rol, colecția Gallica. Sursa: Wikimedia Commons, domeniu public.
Vrem să auzim și părerea ta! Spune-ne ce crezi despre acest subiect în comentarii sau scrie-ne la dobrogea.explore@gmail.com. Dacă ai idei de subiecte sau informații relevante, le așteptăm cu drag!