Pentru oamenii care duc zilnic gunoiul la pubelă, legătura dintre salubrizare și bugetul județului nu este evidentă. În Constanța, însă, finalizarea sistemului de management integrat al deșeurilor a înlăturat riscul returnării a aproximativ 60 de milioane de euro din bugetul județului. Consiliul Județean absorbise fondurile europene în 2013, iar proiectul trebuia dus la capăt pentru ca banii să nu fie restituiți.
În septembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat în scris încheierea cu succes a proiectului.
Adrian Picoiu, director executiv al A.D.I. „Dobrogea”, descrie astfel consecința unei eventuale returnări: „ar fi fost o problemă, chiar falimentul județului”. Afirmația explică miza financiară a unui proiect care a avut nevoie de 18 ani pentru a funcționa.
În interviul acordat Dobrogea Explore, Picoiu explică etapele prin care sistemul de gestionare a deșeurilor a devenit funcțional.
De la înființarea asociației la atribuirea contractelor
Proiectul a început în 2008, la inițiativa președintelui de atunci al Consiliului Județean. Înființarea A.D.I. era o obligație pentru realizarea sistemului, iar inițial au aderat 63 dintre cele 71 de unități administrativ-teritoriale.
Mangalia, Costinești, 23 August și alte localități din sudul litoralului au rămas în afara asociației.
Elaborarea proiectului a început în 2012, cu asistență JASPERS, într-un cadru legislativ de mediu aflat în continuă schimbare. Potrivit directorului, proiectul a avut „disfuncționalități majore”, iar perioada de implementare a fost prelungită an de an.
Prin finanțare, au fost realizate depozitul ecologic de la Tortoman și stațiile de tratare mecano-biologică de la Ovidiu și Tortoman. Sistemul a primit și stații de transfer la Deleni și Hârșova, mașini și europubele achiziționate în 2015.
Centrul de la Tortoman a fost finalizat în 2015, iar instalația de la Ovidiu a fost recepționată în 2018. Desemnarea operatorilor a întârziat însă: „Nu vreau să acuz pe nimeni, dar a fost o perioadă moartă în care nu s-a făcut absolut nimic.”
Picoiu a preluat conducerea asociației în 2021, când, spune el, „pariurile erau sub 0 din partea tuturor primarilor”. Au urmat șapte licitații, contestate în toate fazele, la C.N.S.C., Curtea de Apel și inclusiv Curtea Constituțională. Toate au fost atribuite.
În octombrie 2024, Adrian Picoiu a devenit prefect al județului Constanța, revenind la A.D.I. în octombrie 2026, după doi ani de mandat. Asociația reunește acum 57 de primării și Consiliul Județean, iar alte primării și-au exprimat interesul pentru aderare.
Cinci fracții și trasee diferite pentru deșeuri
Pentru gospodării, sistemul înseamnă colectare pe cinci fracții: rezidual, hârtie-carton, PET-metal, sticlă și biodegradabil, respectiv deșeuri vegetale. Fiecare gospodărie are europubele și saci pentru carton și PET, iar mașinile sunt separate și circulă după un grafic bine stabilit.
Deșeurile reziduale ajung la tratarea mecano-biologică, iar ceea ce rămâne după acest proces merge la eliminare finală. Reciclabilele sunt sortate, balotate și vândute, în timp ce fracția vegetală intră în stația de compost. Compostul rezultat este folosit momentan pentru acoperirea celulelor din depozite.
Stațiile de transfer de la Deleni și Hârșova reduc drumurile făcute de autogunoiere până la Tortoman. Acolo, deșeurile sunt încărcate în camioane cu remorcă, pentru transportul către depozitul situat la mijlocul județului.
La Tortoman sunt aprobate șase celule, dintre care prima este în funcțiune. În sistem mai lucrează operatorii privați Tracon, la Ovidiu, și Iridex, la Costinești. Potrivit lui Picoiu, depozitul de la Costinești mai are capacitate pentru doi-trei ani. Ulterior, acolo va rămâne tratarea, iar resturile care nu mai pot fi folosite vor ajunge la Tortoman.
Toate instalațiile au autorizații și stații de epurare și sunt controlate de Garda de Mediu.
Închiderea unui depozit presupune acoperire cu pământ vegetal, extragerea biogazului, plantarea de copaci și iarbă și monitorizare timp de zece ani.
Depozitele vechi din Medgidia, Techirghiol, Hârșova și Murfatlar au fost închise prin proiect și sunt monitorizate în aceleași condiții.
Unde ajung banii din reciclare
Veniturile din vânzarea reciclabilelor se întorc la primării prin A.D.I., care acționează în baza mandatului acestora. Primăriile pot investi sumele în salubrizare, inclusiv în coșuri stradale, sau le pot folosi pentru reducerea facturilor cetățenilor. Banii nu pot fi utilizați în alte scopuri.
În zona 2, tarifele sunt de aproximativ 15 lei de persoană lunar în mediul rural și 22 de lei în urban. Pentru zona 3, Picoiu indică un tarif de 13 lei. El explică nemulțumirile unor primari, legate de preț, prin comparația cu servicii anterioare care erau însă subvenționate, deci nu aveau un preț real.
Potrivit directorului, salubrizarea trebuie plătită de producătorul de deșeuri, fie acesta cetățean, agent economic sau instituție publică. Curtea de Conturi a atras atenția primăriilor asupra acestei obligații, de câțiva ani.
Ce trebuie ținut separat de gunoiul obișnuit
Vopselele, spray-urile și alte deșeuri periculoase nu trebuie aruncate în pubelă, iar textilele au un flux obligatoriu separat. Deșeurile din construcții se colectează distinct: cetățeanul anunță operatorul, care aduce un container potrivit nevoii.
Informarea se face prin campanii trimestriale, pliante, vizite din poartă în poartă și mesaje online. Pentru depozitele ilegale, primăria transmite o comandă către A.D.I., care anunță operatorul pentru ridicarea deșeurilor. Fenomenul apare preponderent în mediul rural, unde intervine și Garda de Mediu, aplicând amenzi.
Colectarea separată se învață în timp
În zona 2, unde sistemul funcționează de un an și jumătate, Picoiu spune că s-au strâns cantități considerabile de reciclabile. Primele trei-patru luni ale unui contract pot avea însă „sincope”, iar informarea trebuie susținută.
Principiul „plătește cât arunci” mai necesită, potrivit directorului, modificări legislative. Cântărirea presupune pubele cipate și mașini speciale, considerate acum prea scumpe, dar avute în vedere pentru următorul contract.
Finalizarea proiectului închide riscul returnării fondurilor, însă funcționarea zilnică depinde în continuare de colectare, tratare și respectarea contractelor.
Producerea de energie din deșeuri rămâne un plan pentru aproximativ patru ani, după încheierea perioadei de durabilitate.
Mai multe informații aici: ADI DOBROGEA – ADI DOBROGEA FACEBOOK
Cum funcționează colectarea separată în localitatea voastră și ce dificultăți întâmpinați când predați deșeurile? Puteți trimite experiențe, informații și idei de subiecte la dobrogea.explore@gmail.com.